Robert Negoiţă scapă de acuzaţia că ar fi dat un „tun” de 77 de milioane de lei. DNA a clasat un dosar de evaziune fiscală, deschis în 2016

Robert Negoiţă era acuzat în 2016 de evaziune fiscală, făcută pe vremea când nu era primar, ci patron Imagine: Digi24

Robert Negoiţă, actualul primar al Sectorului 3, scapă de dosarul penal în care procurorii DNA îl aveau în vizor pentru evaziune fiscală cu privire la construirea a trei ansambluri imobiliare în Voluntari şi în Popeşti-Leordeni, edificate între anii 2005-2009. Procurorii DNA au clasat dosarul cu precizarea că „fapta nu există”.

Precizarea apare pe site-ul DNA sub comunicatul din data de 14 aprilie 2016, prin care procurorii anunţau că îl cercetează pe Robert Negoiţă pentru că ar fi obţinut 364.714.645 lei în urma construirii celor trei ansambluri şi că nu ar fi declarat 77.148.021 lei.

În prezent, procurorii DNA spun că fapta nu există. 

„La data de 03 februarie 2020, procurorii anticorupţie au dispus faţă de persoana menţionată în comunicat soluţia clasării, conform art. 16 alin 1, lit. a, (“fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală.

Concret, la baza dispunerii acestei soluţii s-au avut în vedere următoarele considerente:

• În cazul în care o persoană fizică nu se înregistrează ca plătitor de TVA, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul de faţă, existenţa infracţiunii de evaziune fiscală se reţine doar atunci când există un element fraudulos din care să rezulte intenţia suspectului de a ascunde bunul sau sursa impozabilă.
• Astfel, în prezenta cauză, după administrarea probatoriului, a rezultat că bunul (cele 1.250 de imobile edificate) nu a fost ascuns, atât timp cât acesta exista înregistrat în evidenţele oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară şi respectiv în evidenţele administraţiilor fiscale.
• De asemenea, nici sursa impozabilă nu a fost ascunsă, având în vedere că pentru tranzacţiile imobiliare în discuţie a existat un impozit datorat bugetului de stat, calculat şi vărsat cu ocazia încheierii contractelor de vânzare cumpărare aferente acestor imobile.
• În concluzie, caracterul public al actelor încheiate de persoana respectivă în legătură cu autorizarea/recepţia/înregistrarea, în cărţile funciare şi la administraţiile financiare, a acestor construcţii şi ulterior încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, exclud existenţa vreunui element fraudulos”.

În data de 14 aprile 2016 procurorii DNA anunţau că l-au „băgat între coperţi” pe Robert Negoiţă pentru un „tun” de peste 77 de milioande de lei. 

Acuzaţiile procurorilor DNA din 2016

„În perioada 2005- 2009, prin folosirea resurselor societăţilor pe care le administra, suspectul Negoiţă Robert Sorin a construit trei ansambluri rezidenţiale compuse din imobile de locuit şi locuri de parcare şi a vândut, în nume propriu, un număr de 1.250 din aceste imobile, ascunzând activitatea economică desfăşurată prin neînregistrarea ca persoană impozabilă în scopuri de TVA, nedeclararea şi neachitarea către bugetul de stat a TVA în valoare de 77.148.021 lei”, arătau procurorii DNA.

Anchetatorii spuneau că, în perioada 2005 – 2009, Robert Negoiţă a construit, în vederea vânzării, 3 ansambluri rezidenţiale formate din vile şi blocuri de locuinţe şi locuri de parcare, situate în Bucureşti, în oraşul Voluntari şi oraşul Popeşti Leordeni.

„Începând din luna decembrie 2005, Negoiţă Robert Sorin a început vânzarea imobilelor pe măsura finalizării acestora, fără a declara organelor fiscale teritoriale activitatea economică desfăşurată şi fără a achita obligaţiile fiscale ce-i reveneau. În perioada 10.01.2006 – 13.07.2009, acesta a efectuat un număr de 1.250 de tranzacţii imobiliare, constând în vânzări de construcţii şi teren aferent construcţiilor, activităţi din care a obţinut venituri în sumă de 364.714.645 lei”, se arăta în comunicat.

Cartiere ridicate „pe persoană fizică”, vândute „pe firmă”

DNA argumenta că Robert Negoiţă a luat „măsuri active de comercializare a locuinţelor construite în cele trei ansambluri rezidenţiale prin mijloace similare unui prestator de servicii sau comerciant”, astfel că activitatea pe care a desfăşurat-o este calificată ca activitate economică, pentru care exista obligaţia plătirii de TVA către buget.

„Pentru a evita plata obligaţiilor fiscale aferente veniturilor realizate, Negoiţă Robert Sorin a folosit un procedeu ingenios prin care cheltuielile cu realizarea imobilelor, în nume propriu, au fost evidenţiate contabil şi declarate fiscal de societăţile pe care le administra, însă veniturile nu au fost evidenţiate. Prin urmare, raportat la cele trei ansambluri rezidenţiale, Negoiţă Robert Sorin nu a declarat activitatea economică prestată ca persoană impozabilă în scopuri de TVA”, susţineau procurorii.

Astfel, deşi imobilele „scriptic” au fost edificate de persoana fizică Negoiţă Robert Sorin, după finalizare, acestea au fost prezentate, la toate târgurile imobiliare, drept ansamblurile rezidenţiale aparţinând unei din societăţile la care acesta era acţionar.

„Prin activităţile anterior descrise, prejudiciul total adus bugetului de stat este estimat la 77.148.021 lei şi reprezintă TVA de la care Negoiţă Robert Sorin s-a sustras prin ascunderea activităţii economice derulate în nume propriu, în perioada 2005 – 2009”, mai arătau procurorii DNA.