Raportul CE, pe înţelesul tuturor: Când va scăpa România de MCV şi cum văd specialiştii în drept conflictul dintre CCR şi CJUE

Imagine: Adevărul

România va scăpa de MCV doar după ce toate obiectivele impuse de Comisia Europeană vor fi îndeplinite, rezultă din ultimul Raport al CE pe tema sistemului judiciar. Printre obiective se numără desfiinţarea Secţiei Speciale, repararea Legilor Justiţiei şi a Codului penal, precum şi limitarea politicului în numirea şefilor marilor parchete.

Comisia Europeană (CE) a spus în ultimul Raport, din data de 8 iunie, că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) „se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referinţă aplicabile României”. 

Anterior, pe data de 18 mai, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a statuat – într-o cauză iniţiată de mai multe asociaţii ale magistraţilor români – că recomandările CE au caracter de obligativitate, nu de recomandare, cum greşit au considerat o parte dintre autorităţile din România.

În ultimul Raport, una dintre recomandările clare ale CE e desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).

Concluzia logică este că MCV se va ridica atunci cand SIIJ va fi desfiinţată, iar toate celelalte obiective vor fi îndeplinite.

Numai că în data de 8 iunie, la câteva ore de la publicarea Raportului CE, Curtea Constituţională a României a emis o decizie prin care a statuat că legea de înfiinţare a SIIJ este constituţională.

De aceea., „Adevărul” i-a întrebat pe trei specialişti în drept dacă intră sau nu în conflict CCR cu CJUE şi cum se va tranşa problema.

Fostul şef CCR: „Curtea ar trebui să ţină cont de deciziile CJUE şi când îi convine, şi când nu”

Avocatul Augustin Zegrean – fost preşedinte al CCR – e de părere că instanţa de control constituţional ar trebui să ţină seama de deciziile CJUE şi atunci când acestea îi convin, şi atunci când nu îi convin. Totuşi, fostul şef al CCR a explicat că CJUE este o instanţă paralelă cu CCR, nu superioară acesteia, astfel că instanţa din România nu e obligată, tehnic vorbind, să ţină cont de hotărârile instanţei europene. Acesta admite, însă, că nu este normal ca deciziile celor două instanţe să se bată cap în cap, în vreme ce alte state îşi aliniază practica judiciară la cea a CJUE.

„ Aici e vorba de o instanţă de judecată, paralelă cu CCR, nu este deasupra Curţii Constituţionale. În schimb, o instanţă de judecată din România, de exemplu ICCJ, trebuie să respecte deciziile CJUE, pentru că aşa scrie în tratatele de aderare. Nu este normal ca între deciziile CCR şi CJUE să fie diferenţe atât de mari încât să se bată cap în cap. În orice caz, în alte domenii, CCR a ţinut seama de deciziile CJUE şi, în motivarea deciziilor, se găseşte de multe ori trimitere la deciziile CJUE. Şi nu poţi să le iei numai când îţi convin! Trebuie să le iei şi când îţi convin şi când nu. O singură dată CCR a făcut o cerere cu o întrebare preliminară la CJUE în povestea aceea cu persoanele de acelaşi sex şi răspunsul CJUE nu a fost deloc pe placul Curţii şi decizia pe care dat-o…au dat-o! Deci, ar trebui să ţină seama Curtea şi atunci când e în dezacord cu decizia CJUE. Alte ţări îşi aliniază practica la cea a Curţii Europene”, a declarat Augustin Zegrean, fost şef al CCR.

Zegrean: Desfiinţarea SIIJ e la mâna Parlamentului, care e nehotărât

Cu privire la desfiinţarea SIIJ, Augistin Zegrean atrage atenţia asupra detaliului că CCR a statuat asupta constituţionalităţii legii de înfiinţare a SIIJ, nu asupra desfiinţării ei.

„Eu am spus dintoteauna: nu că SIIJ trebuie desfiinţată, ci nu trebuia înfiinţată. Pentru că avem un text în Constituţie în care spune că suntem cu toţii egali în faţa legii: «Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor» – De aici concluzia că nu avea ce să caute o instanţă sau o instituţie specială pentru o anumită categorie de cetăţeni. CCR a spus că legea care a înfiinţat SIIJ e constituţională, despre aste e vorba. Nu a zis despre desfiinţare. Dacă mâine Parlamentul votează o lege de desfiinţare, asta este, se desfiinţează”, spune Augustin Zegrean.

Fostul şef al CCR spune că toate chestiunile legate de procedură şi de organizare a instanţelor sunt stabilite prin lege. 

„Dacă instanţele sunt stabilite prin lege, atunci şi parchetele sunt stabilite prin lege. Dacă o luăm aşa, şi DNA-ul poate fi pus în discuţie, poate fi pus în discuţie şi DIICOT, pentru că şi ele sunt organe în cadrul aceluiaşi Parchet. Problema este că Parlamentul e nehotărât şi de acolo pornesc toate nehotărârile. Dacă vor da o lege prin care spun că SIIJ se desfiinţează, se va desfiinţa. Înainte de a da CCR o decizie, Curtea de Apel Piteşti a pus în aplicare decizia CJUE şi a restituit un rechizitoriu la SIIJ să-l trimită la un organ competent”, a mai declarat Augustin Zegrean.

Avocat: Constituţionalitatea SIIJ e una, oportunitatea - alta 

La rândul său, avocatul Daniel Adrian Briscan nu vede un motiv de îngrijorare în faptul că CCR a declarat înfiinţarea SIIJ ca fiind constituţională în aceeaşi zi în care Comisia Europeană a cerut desfiinţarea ei.

„După părerea mea nu este vorba de un conflict între instituţii, pentru că Instanţa de contencios constituţional a verificat numai dacă prin înfiinţarea SIIJ au fost respectate prevederile constituţionale, pe când celelalte instituţii au în vedere criterii mult mai largi, cum ar fi de exemplu oportunitatea înfiinţării şi funcţionării Secţiei Speciale sau eficacitatea prin prisma politicilor de justiţie a acestei secţii. Evident, Curtea Constituţională nu are atribuţii în aceste direcţii, astfel că o instituţie a cărei înfiinţare nu este considerată de către instituţii europene favorabilă justiţiei din România, poate fi, totuşi, înfiinţată şi poate funcţiona fără a aduce atingere normelor constituţionale”, a declarat avocatul.

Judecător, despre când va scăpa România de MCV 

Judecătorul Cristi Danileţ de la Tribunalul Cluj arată că MCV va fi ridicat doar atunci când România va îndeplini toate obiectivele impuse de CE.

„Ca să atingă cele patru obiective stabilite la data aderării, vizând anticorupţia şi justiţia, România trebuie să respecte toate cele 20 recomandări cuprinse în rapoartele anterioare. Aceste recomandări din rapoartele MCV trebuie respectate de România, după cum a stabilit CJUE prin hotărârea din 18 mai 2021. Una din recomandări este desfiinţarea SIIJ, lucru spus în mod expres în Raportul de ieri. Faptul că tot ieri Curtea Constituţională a spus că SIIJ a fost înfiinţat potrivit legislaţiei româneşti nu are vreo legătură cu ceea ce spun instituţiile europene – şi anume că existenţa SIIJ este contrară dreptului european. Prin urmare, soarta SIIJ va fi decisă politic (or, Parlamentul este obligat să desfiinţeze SIIJ), iar soarta actelor emise de SIIJ va fi tranşată în instanţă - şi aţi văzut deja că instanţele au decis că rechizitoriile emise de această instituţie sunt nule, judecătorul român având împuternicirea de a aplica direct dreptul UE. Prin urmare, MCV se va ridica când toate cele 20 recomandări anterioare, plus cea de ieri privind desfiinţarea SIIJ vor fi îndeplinite”, a declarat judecătorul Cristi Danileţ.

Raportul CJUE, sintetizat de judecătorul Cristi Danileţ 

Magistratul clujean a trecut în revistă, pe pagina lui de Facebook, şi alte critici din Raportul CE cu privire la situaţia României la capitolul Justiţie.

„Şeful DNA a fost numit cu avizul pozitiv al CSM, dar Procurorul General şi şeful DIICOT în ciuda avizului negativ al CSM. România a fost condamnată la CEDO pentru amestecarea politicului în revocarea şefului DNA. E importantă limitarea amestecului Executivului şi Legislativului în numirea şi revocarea procurorilor. (…) Codul penal şi de procedură penală trebuie modificate pentru a fi puse în acord cu deciziile CCR, cu legislaţia UE în materia anticorupţiei, cu recomandările făcute de MCV şi opiniile Comisiei de la Veneţia. (…) CSM este marcat de controverse: nu poate construi consens în sistemul judiciar, nu joacă un rol constructiv în deciziile cheie de organizare şi funcţionare a justiţiei.(…) Inspecţia Judiciară are un şef numit politic prin OUG, activitatea Inspecţiei ridică repetate îngrijorări, inspectorii nu sunt responsabili deşi au rateuri în activitate, şeful Inspecţiei are puteri mari şi nu răspunde în faţa CSM”, arată judecătorul Cristi Danileţ.