Raed Arafat, la un an de la Colectiv: „Ni s-a cerut să transferăm pacienţi care în mod normal nu puteau fi transferaţi ... nu ştiu dacă s-a învăţat ceva din asta“

Raed Arafat, la un an de la Colectiv: „Ni s-a cerut să transferăm pacienţi care în mod normal nu puteau fi transferaţi ... nu ştiu dacă s-a învăţat ceva din asta“

Cum ar acţiona autorităţile într-un caz asemănător tragediei din Colectiv

Incendiul devastator din clubul Colectiv, soldat cu pierderea a 64 de vieţi, precum şi cu sute de răniţi, a dezvăluit un sistem corupt, favorizat şi de lacunele legislative. Raed Arafat a explicat pentru Adevărul ce s-a schimbat în ultimul an, dar şi cum ar acţiona astăzi într-un caz asemănător. Secretarul de stat aminteşte şi faptul că atacurile asupra salvatorilor pot duce la un dezastru.

Ştiri pe aceeaşi temă

Noaptea de vineri, 30 octombrie 2015, va rămâne mereu în memoria românilor. Incendiul produs în clubul Colectiv, din Capitală, a cutremurat întreaga ţară. Bilanţul iniţial, de 26 de morţi, aproape că s-a triplat la numai câteva săptămâni de la producerea tragediei. În total, 64 de vieţi au fost curmate din cauza neglijenţei autorităţilor, aşa cum a reieşit din anchetă.
 
Cumplita tragedie, care avea să schimbe din temelii normele de securitate la incendii, dar şi modul de autorizare a clădirilor, a arătat o realitate crudă: mii de clădiri din toată ţara, neautorizate împotriva incendiilor, ar putea cădea pradă oricând focului. Revoltaţi, dar şi speriaţi că tragedia s-ar putea repeta, românii au ieşit în stradă. Protestele din toată ţara, la care cel mai scandat slogan a fost „Corupţia ucide“, a dus la căderea Guvernului.
 
Noi norme de protecţie împotriva incendiilor
 
Autorităţile au iniţiat o reformă a normelor de protecţie împotriva incendiilor, pentru ca tragedii precum cea din Colectiv să nu se mai repete. 
 
Primul pas a fost făcut la nici două săptămâni de la producerea tragediei, când au fost acordate puteri sporite inspectorilor de la ISU. Până atunci, din cauza lacunelor normative, ISU nu putea garanta încetarea funcţionării clădirilor neautorizate împotriva incendiilor.

Tot atunci a fost iniţiată şi HG 915/2015, care stabilea criteriile pentru oprirea funcţionarii ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu în ceea ce priveşte periclitarea vieţii ocupanţilor şi forţelor de intervenţie, neasigurarea stabilităţii elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului şi fumului în interiorul edificiului şi la vecinătăţi. În martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care a aprobat  OUG 52/2015.
 
În august 2016 a făcut un nou pas pentru reformarea normelor de securitate la incendii. Concret, Guvernul a iniţiat Hotărârea 915/2015, prin care au fost simplificate procedurile de avizare şi autorizare ISU.
 
Sute de localuri închise
 
Consecinţa modificărilor legislative a fost imediată: în urma controalelor dispuse de IGSU, sute de localuri – restaurante, baruri, cluburi din toată ţara, care nu erau autorizate împotriva incendiilor, au fost închise. 


Controalele au arătat că, în multe cazuri, căile de evacuare din localuri nu respectau normele antiincendiu, fiind prea înguste. Pentru neregulile constatate, inspectorii IGSU au aplicat amenzi, în toată ţara, de milioane de lei. 

 
 
Doctorul Raed Arafat: „Tragedia Colectiv ne-a dezbinat în loc să ne apropie”
 
Adevărul: Ce s-a schimbat după Colectiv? 
 
Raed Arafat: La scurt timp după tragedie a ieşit o hotărâre de guvern care a permis măsuri mult mai serioase şi mult mai clare în privinţa celor care nu au autorizaţie şi care pun viaţa în pericol. S-a lăsat o perioadă de adaptare, care a fost prelungită până la jumătatea anului viitor. Însă, punem lacătul pe uşile celor care pun viaţa oamenilor în pericol. E, poate, una dintre cele mai importante măsuri, la care noi lucram dinainte de incendiul de la Colectiv, mai exact din martie 2015. 
 
S-au intensificat şi controalele în acea perioadă...
 
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a început să efectueze controale şi pe numărul maxim de oameni care puteau intra într-un local, după ce legea le-a permis acest lucru, pentru a nu întâmpina probleme la evacuare în caz de urgenţă. În schimb, cei care au avut toate hârtiile în regulă au putut să obţină mai uşor autorizaţia. A dispărut problema experţilor care erau foarte puţini, motiv pentru care mulţi nu-şi mai luau autorizaţia. 
 
S-a stabilit concret cine preia comanda într-o astfel de tragedie...
 
Acum o lună şi jumătate s-a dat această hotărâre care prevede modul de acţiune, care sunt instituţiile obligate să acorde sprijin în intervenţie, dar şi care este sistemul de comandă. Cel mai important va fi, mai ales pentru Bucureşti, comasarea dispeceratului Ambulanţei cu cel de la Pompieri, acolo unde este şi SMURD-ul, în noua clădire pusă la dispoziţie de Primăria Municipiului Bucureşti. Astfel coordonarea va fi într-un singur loc şi rapoartele vor ajunge într-un singur loc, pentru a avea o imagine corectă a intervenţiei. 
 
Credeţi că ne-am comporta diferit în caz de dezastru? 
 
Trebuie să vedem până unde mergem şi până unde întindem coarda cu sistemul. Colegilor a început să le fie teamă să mai acţioneze, să ia decizii, să nu-şi mai dorească să ocupe funcţii de coordonare. Asta am trăit-o pe pielea mea. De exemplu, la pompieri a fost foarte greu să găsim pe cineva care să accepte comanda inspectoratului din Bucureşti. Şi asta din cauza modului în care ne-am purtat cu toţii. Am căzut pradă unor atacuri care veneau unul după celălalt.
 
Pe noi ne-a dezbinat tragedia Colectiv în loc să ne apropie. Să ne ferească Dumnezeu să facem acelaşi lucru când avem un cutremur sau un dezastru foarte mare pentru că există riscul să facem în aşa fel încât nimic să nu mai funcţioneze. Iar aici e rolul celor care au pixul în mână (al jurnaliştilor - n.r.). Dacă mergem după senzaţie şi raportăm lucruri neverificate şi neconfirmate, atunci într-adevăr în cazul unui dezastru major o să introducem ţara într-un haos total.
 
Credeţi că se putea face ceva diferit? 
 
Dacă s-ar repeta tragedia, eu cred că tot în acelaşi mod am fi procedat, adică să-i ducem pe răniţi la toate spitalele din Bucureşti. Consider că aceasta era singura metodă prin care noi am evitat să avem decese mai multe în prima noapte. Cele 26 de decese au fost decese la faţa locului, cu stop cardiac cu tot. Am luat atunci măsuri pe care le-am adaptat la o situaţie de dezastru neobişnuită. Şi va trebui să înţelegem că în cazuri de dezastru, când sistemul este depăşit, soluţiile nu sunt cele de fiecare zi, ci ele trebuie adaptate pentru situaţia respectivă. Dacă ne vom confrunta cu un dezastru, în acelaşi mod va fi acţiunea în sensul prioritizării, triajului şi transferului către unităţi sanitare care să lucreze ca şi tampon până ce poţi să definitivezi transferul către o unitate care poate să-i trateze pe pacienţi. 
 
A fost mare presiunea familiilor? 
 
A fost o presiune enormă, însă eu nu condamn familiile. Niciodată. Acolo fiecare este cu pacientul lui şi, devastat fiind, nu înţelege lucruri logice, tot ce îşi doreşte este să fie bine.
 
Cât de dificil e să transferi un astfel de bolnav?
 
Nicăieri nu poţi să pui un pacient într-un avion şi să pleci cu el. O ţară care primeşte un astfel de bolnav trebuie să fie anunţată, să vadă dacă are locuri, să accepte. Sunt lucruri de rezolvat ca să transferi un pacient. Într-adevăr am avut o presiune majoră din partea unor familii. Voiau să ducem pacienţii afară chiar dacă erau instabili. Pentru unii pacienţi au semnat hârtiile şi i-am dus. Când a plecat echipa noastră cu avionul NATO în Anglia, în ultima secundă au fost respinşi doi pacienţi la transfer pentru că erau extrem de instabili. Ni s-a cerut să transferăm pacienţi care în mod normal nu puteau fi transferaţi. Am avut din cauza asta decese la sosirea în alte ţări şi chiar în timpul transferului. Dacă eram ascultaţi poate că nu se întâmpla asta. Am fost puşi la zid, nu ştiu dacă s-a învăţat ceva din această situaţie. 
 
 
Când am aflat ce s-a întâmplat, m-am îmbrăcat şi am plecat. Nici nu ştiam unde era clubul Colectiv. Când am ajuns acolo, am fost şocat de ce era la faţa locului. E foarte greu, dar trebuie să te detaşezi şi să îţi faci meseria
 
Raed Arafat
Secretar de stat în MAI
 
 
Şcolile, vulnerabile la incendiu
 
Controalele declanşate la nivel naţional au arătat că cele mai vulnerabile la incendii sunt şcolile. Simplificarea procedurilor ISU a ajutat şcolile să obţină mai uşor avizele necesare. Cu toate acestea, în septembrie, la începerea anului şcolar aproximativ 18% din unităţile de învăţământ preuniversitar nu aveau avize de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
 
Când poate fi închisă o clădire
 
Potrivit OUG 52/2015, în cazul construcţiilor sau amenajărilor cu suprafaţă mai mare de 200 de metri pătraţi autorizate, se poate dispune oprirea funcţionării în oricare din următoarele situaţii: 
* depăşirea cu mai mult de 10% a numărului de utilizatori pentru care s-a acordat autorizaţia de securitate la incendiu; 
* depăşirea numărului de niveluri supraterane faţă de valoarea de referinţă admisă pentru clădirile cu nivelul V de stabilitate la incendiu/grad de rezistenţă la foc; 
* desfiinţarea unei căi de evacuare atunci când potrivit reglementărilor tehnice specifice se impun două sau mai multe ieşiri; 
* desfiinţarea instalaţiilor/sistemelor de stingere a incendiilor ori de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu, precum şi a celor de iluminat de securitate pentru evacuare.
 
Filmul tragediei
 
Vineri, 30 octombrie 2015. Un incendiu izbucneşte în clubul Colectiv din Capitală, în timpul unui concert al trupei rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa un nou album în prezenţa mai multor prieteni, jurnalişti, fotografi, altor muzicieni şi a sute de fani. Show-ul a inclus artificii, după aprinderea cărora a luat foc unul din stâlpii pe care erau puse şi apoi tot tavanul localului, ambele se pare acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug.

Au urmat panica şi haosul. Oamenii au început să cadă intoxicaţi, iar cei care erau în spate au trebuit să treacă de trupurile lor ca să ajungă la ieşire. Dintre cei care au ajuns afară, unii erau complet negri, cu hainele arse complet, potrivit mărturiilor echipajelor Ambulanţei care au intervenit, alături de medici şi asistente de la Maternitatea Bucur, aflată în apropiere. S-au acordat îngrijiri, s-au făcut inclusiv manevre de resuscitare, chiar în faţa clubului.
 
Autorităţile au anunţat atunci 26 de morţi. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniţi care au ajuns la spital, au fost internaţi 147, aproape 100 fiind în stare critică şi gravă. La o lună după incendiu, numărul morţilor ajunsese la 60. Ulterior, alţi patru răniţi au sfârşit pe patul de spital, ridicând bilanţul victimelor la 64. 
 
Efectul Colectiv asupra scenei politice
 
În octombrie 2015, Victor Ponta era prim-ministru, Gabriel Oprea viceprim-ministru, iar Cristian Popescu Piedone, primar al Sectorului 4. Pe scurt, erau oameni cu influenţă şi aveau un cuvânt de spus în administraţia centrală şi locală. Reacţia străzii după tragedia de la Colectiv le-a schimbat radical parcursul politic. 
 
Filmul demisiilor
 
Anunţul demiterii întregului Guvern Ponta nu a fost făcut de Victor Ponta, ci de Liviu Dragnea, preşedintele PSD. „Noi ne-am asumat împreună nişte principii la Congres, am stabilit că producem o ruptură totală de trecut, care înseamnă şi o ruptură totală de vechiul mod de a face politică. Primul ministru a hotărât să îşi depună mandatul pentru că nu se mai poate continua aşa“, a spus Liviu Dragnea care cerea, în acele momente, acţiuni care să asigure stabilitatea. 
 
Liderul social-democrat l-a luat în acele momente la ţintă şi pe Cristian Popescu Piedone, primarul Sectorului 4 care nu voia să renunţe la funcţia sa, cu toate că erau arătate din ce în ce mai multe nereguli administrative care duceau spre conducerea Primăriei care autorizase clubul Colectiv fără avizul ISU.  „Sunt curios dacă, după ce premierul îşi va depune mandatul, primarul Sectorului 4 îşi va depune demisia. Câţi lideri europeni ar trebui să demisioneze pentru ca Piedone să îşi depună mandatul?”, sublinia Dragnea. 
 
Premierul Victor Ponta a anunţat, ulterior ieşirii lui Dragnea, că îşi depune mandatul şi că speră că demisia guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă. Însă, în stradă, oamenii au cerut demisiile lui Ponta, Piedone şi Oprea.  În aceeaşi zi în care Ponta anunţa demisia sa, Piedone l-a urmat.
 
Ultimul care a renunţat la funcţiile sale în stat a fost Gabriel Oprea. La 6 noiembrie 2015, Oprea i-a trimis oficial prim-ministrului interimar Sorin Cîmpeanu demisia sa din funcţiile de viceprim-ministru şi de ministru de Interne. 
 
Ce a urmat
 
Momentul Colectiv l-a forţat pe Ponta să facă un nou pas în spate, în viaţa politică. După demisia din şefia PSD, demisia din Guvern a însemnat pierderea puterii de negociere a lui Ponta cu Dragnea, cel care controla strict partidul. Trecut într-un con de umbră, fostul lider a început să aibă şi probleme cu justiţia fiind pus sub acuzare pentru corupţie în mai multe dosare. Calea DNA a fost urmată şi de ceilalţi doi demisionari: Oprea şi Piedone.
 
Odată cu începerea problemelor de natură penală, Oprea s-a retras de la conducerea UNPR în martie, iar mai târziu şi-a dat şi demisia, ceea ce a dus la ruperea partidului său. De la 1 octombrie, fostul vicepremier şi-a dat demisia şi din Senat.
 
Cât îl priveşte pe Piedone, DNA a început urmărirea penală împotriva sa pentru abuz în serviciu, după ce a autorizat clubul Colectiv în absenţa avizului de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.
citeste totul despre: