Probele surpriză din dosarul arhiepiscopului Tomisului

Probele surpriză din dosarul arhiepiscopului Tomisului

Arhiepiscopul Tomisului - IPS Teodosie la Curtea de Apel Constanţa FOTO Inquam Photos / George Vilia

Interceptări, declaraţii de martori, expertize agricole şi acte oficiale sunt o parte din probele DNA care sunt în dosarul lui Teodosie, arhiepiscopul Tomisului. În faţa procurorilor, înaltul prelat s-a de dreptul la tăcere şi nu a  vrut să facă declaraţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Procesul în care Arhiepiscopul Tomisului, Înalt-preasfinţia Sa Teodosie (61 de ani), este judecat pentru prezentare de documente sau declaraţii false în vederea obţinerii de fonduri europene în valoare de 300.000 de euro a debutat ieri la Curtea de Apel Constanţa. Ierarhul a cerut ridicarea măsurii preventive şi a declarat că este nevinovat.

„Cred că sunt destule argumente să se revoce controlul judiciar pentru că nu sunt elemente. Şi toate documentele se află în dosare, însă încă nu au fost cercetate. I-am invitat să cerceteze acele probe care arată că toate fondurile s-au cheltuit legal şi s-a adăugat la ceea ce am primit încă două părţi din partea Arhiepiscopiei”, a precizat Teodosie.

Bani pentru via inexistentă

Potrivit procurorilor DNA, Teodosie împreună cu alţi cinci complici, mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului, ar fi folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene. Tovarăşii de dosar ai arhiepiscopului sunt: Stere Beca (68 de ani), fost secretar al Primăriei comunei Valu lui Traian, şi patru preoţi din cadrul Arhiepiscopiei: Ciprian-Ioan Cojocaru (36 de ani), Bogdan-Petrişor Malaxa (42 de ani), Gheorghe Nadoleanu (46 de ani) şi Aurelian Ştefan (39 de ani).

Ei ar fi declarat că folosesc aproximativ 67,25 hectare de teren agricol, situate în zona denumită „Ferma 3” – Nazarcea (localitatea Lumina, judeţul Constanţa), pentru cultivarea de „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”. Asta în condiţiile în care, din 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi. APIA le cere celor implicaţi banii înapoi, 1.392.964 de lei.

Probă-cheie: imaginile din satelit

În esenţă, acuzarea DNA vizează faptul că pe cele 67,25 hectare nu s-a mai cultivat vie din 2010, fiind vorba de un teren abandonat. Probele principale: declaraţiile martorilor, în timp ce doi dintre inculpaţi au admis la DNA că, într-adevăr, nu se cultiva pe toată suprafaţa viţă-de-vie (Nadoleanu şi Ştefan), Stere a recunoscut că din 2010 nu se lucrau deloc parcelele de vie,  imaginile satelitare realizate în 2011,  fotografii făcute la faţa locului, care arată starea dezastruoasă actuală a parcelelor, dar şi o expertiză făcută de un expert agricol.

De altfel, cei implicaţi în această anchetă au fost monitorizaţi de procurori, cu mandat emis de judecători. Unul dintre cei trimişi în judecată, Aurelian Ştefan, a fost interceptat când discuta cu expertul angajat de el cum să facă să scoată o expertiză favorabilă. „Deci trebuie să te gândeşti de aşa manieră încât să scăpăm dracului de această treabă….”, spunea expertul. „Da, păi…”, era neputincios Ştefan. „… că o să zică (DNA- nr): «Păi băi, cum vrei dumneata să iei subvenţie pentru un lucru care nu îl lucrai?», adică pentru o vie care nu ai lucrat?”, explica consecinţele expertul.

Expertul i-a explicat  preotului şi o posibilă portiţă de scăpare: „Aia e, dar mă rog, trecem peste asta, era, dacă aţi fi avut un inginer horticol era o salvare, uite dom’le, a fost specialist, l-am plătit, da’ probabil că n-au fost…, da’ nici să ţii vie care nu produce şi să cheltuieşti cu ea,
n-am ce să …”.

Interceptări: „V-aţi dus toţi trei odată?“

Interceptările au dezvăluit că Teodosie ştia despre problema accesării fondurilor europene, dar şi că ar fi încercat, potrivit DNA,  să controleze declaraţiile celorlalţi inculpaţi din dosar. „V-aţi dus toţi trei odată?”, îl întreba Teodosie pe Cojocaru. „Da, da, da”, confirma preotul. „A, da’ nu v-a ascultat decât pe rând, nu, sau cum?”, era curios înaltul prelat. „Pe rând, pe rând. Da. Da”, explica Cojocaru.

Atunci când a fost audiat la DNA, Teodosie s-a prevalat de dreptul la tăcere în faţa procurorului. Totuşi, el a dat o declaraţie în faţa unui judecător, când a contestat controlul judiciar, şi a negat acuzaţiile. El a arătat că acest demers al Ministerului Public nu îl afectează personal, ci afectează biserica. El a spus că „orice acuzaţie pe nedrept reprezintă, pentru sine, o rază de lumină, dar când afectează biserica este o povară pentru cei ce se fac părtaşi la aceasta”.    

„Netăiată, nelucrată“

Stere Beca a dat o declaraţie completă la DNA, potrivit dosarului aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa. Până în 2010, bărbatul a fost consilier al Consiliului Local al comunei constănţene Valu lui Traian, ulterior a fost angajat al Arhiepiscopiei Tomisului. El a povestit la DNA care era starea viţei-de-vie în 2010: „Deplorabilă. Invadată vegetaţie, netăiată, nelucrată, exact ca acum. Au existat câţiva butuci, dar nu pe partea dinspre Constanţa, de lângă doamna Roşca, pe care o cunosc, ci pe partea dinspre Poarta Albă, unde a fost IAS Nazarcea. Cred că s-a dat şi cu tractorul, dar nu mai ţin minte exact...Cert este că vie pe rod nu a fost în anul 2010”.

Stere Beca a explicat la DNA că a făcut chiar o plângere penală pentru distrugere, la Parchetul de pe lângă Judecătorie, „dar nu am primit niciun răspuns”. Am mai trecut întâmplător pe acolo ulterior, şi tot nu exista nimic, era jaf”, a precizat acesta. Întrebat dacă Teodosie ştia care era starea viţei-de-vie, Stere Beca a răspuns: „Bineînţeles, venea pe teren cu preoţimea şi făcea mătănii”. „Ştia, deoarece veneau şi făceau mătănii pe teren, plus că aveau via în folosinţă din 2002, prin Hotărârea de Guvern. Oricum, nu se făcea nimic fără să ştie IPS Teodosie”, a mai explicat Stere Beca.

„Dădea 10 kg de struguri pe hectar“

Un alt martor-cheie, fost administrator al viilor Arhiepis¬copei, a explicat la DNA că viţa-de-vie de la Ferma 3 Nazarcea era abandonată: „Eu în 2010 am fost acolo şi nu era vie pe rod.  O vie pe rod trebuie să dea între 8 şi 15 tone de struguri pe hectar, iar via lor de la Nazarcea dădea 10 kg de struguri pe hectar. Era abandonată, nu avea sâmbure”.

„Dacă ar fi avut o asemenea producţie de vin, respectiv 8-15 pe hectar, cum ar fi fost normal, atunci producţia ar fi depozitat-o la mine în crama Nazarcea, deoarece nu aveau unde să o depoziteze în altă parte. În toţi anii 2010 – 2015 au depozitat un vagon şi jumătate de vin în toată această perioadă, în crama mea, adică maximum 2,5 tone de vin/pe an, adică 15 mii de litri pe toţi anii, 2011-2015”, a   declarat martorul. Acesta a sintetizat procurorilor DNA: „În 5 ani ar fi trebuit să producă 575 de vagoane  de vin, iar eu am depozitat de la ei un vagon jumate în 5 ani”.

Actul oficial prin care s-au dat de gol

Alte probe-surpriză, din dosarul DNA sunt mai multe documente oficiale, care dovedesc că Teodosie ştia de starea viţei-de-vie. Cum ar fi adresa Arhiepiscopiei Tomisului nr. 785 din 28 februarie 2011 transmisă de către Arhiepiscopia Tomisului către Guvernul României – Secretariatul Cultelor, în care se menţionează faptul că plantaţiil¬e agricole cuprinse în HG 300/2002 (prin care 350 hectare de viţă-de-vie au fost trecute în proprietatea Arhiepiscopiei –n.r.) au fost degradate aproape în totalitate, ceea ce a determinat Arhiepiscopia să pregătească un program cu finanţare europeană de reconversie a culturilor.

O altă probă este o notă de constatare 7.120 din 6 iulie 2011 a Ministerului Agriculturii – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură –Constanţa, din care rezultă că plantaţia de vie (173,87 hectare de pe raza localităţii Lumina) este „invadată de vegetaţie nedorită, curăţarea plantaţiei nu a fost efectuată pe nici una dintre suprafeţele declarate, cultura de viţă-de-vie de pe o suprafaţă de 10 ha cu soiul Sauvignon Blanc are goluri în procent de 30%, 6 ha din soiul Pinot Gris este abandonată, iar restul plantaţiei prezintă goluri de până la 20 la sută”.

Al doilea prelat

Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, este al doilea înalt prelat trimis în judecată de DNA. În martie 2015, procurorii l-au acuzat pe Episcopul Greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, de dare de mită şi complicitate la abuz în serviciu, într-un dosar în care sunt implicaţi mai mulţi angajaţi ai Episcopiei şi din Primăria Beiuş.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările