Pacepa, invitat de o instituţie guvernamentală în România pentru o serie de conferinţe

Pacepa, invitat de o instituţie guvernamentală în România pentru o serie de conferinţe

Pacepa a fugit în SUA în 1978, unde a primit azil politic şi unde trăieşte şi astăzi

Fostul general şi şef al spionajului românesc Ion Mihai Pacepa a fost chemat ca invitat de onoare de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului în România, instituţie aflată în subordinea directă a Guvernului, pentru a susţine o serie de conferinţe în cadrul unui eveniment organizat de institut. Invitaţia vine în contextul în care Pacepa susţine că, în România, condamnarea sa la moarte în timpul lui Ceauşescu este în vigoare şi astăzi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fostul şef al serviciilor române de spionaj a primit o invitaţie datată 16 august din partea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICMER), instituţie publică subordonată Guvernului României şi coordonată de prim-ministru, transmite în exclusivitate wnd.com, un portal independent de ştiri din SUA, unde Pacepa locuieşte de peste 35 de ani, în baza azilului politic obţinut pe vremea lui Ceauşescu.  
 
Invitaţia este semnată de Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICMER, şi aminteşte că la 17 august s-au împlinit 35 de ani de când Ion Mihai Pacepa a fost condamnat la moarte, în urma unui scurt proces în care a fost găsit vinovat pentru trădare. Pacepa a fugit în Statele Unite ale Americii în 1978, când încă era adjunct al Direcţiei pentru Informaţii Externe (DIE), serviciul român de spionaj. 
 
Încă de la primul interviu cu un jurnalist român, acordat în 2009 Luciei Hossu-Longin, şi până în prezent, Pacepa a susţinut că decizia prin care a fost condamnat la moarte este în vigoare şi astăzi în România. 
 
În 1999, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că sentinţa din 1978 reprezintă „o gravă eroare judiciară” din moment ce vinovăţia lui Pacepa nu a fost nicicând dovedită. 
 
Pacepa era considerat un apropiat al lui Ceauşescu, imagine pe care fostul general şi-a întărit-o prin publicarea mai multor cărţi în care a descris rolul pe care-l juca în structurile de spionaj, printre care „Orizonturi Roşii”, 1987, „Moştenirea Kremlinului”, 1993, şi „Cartea Neagră a Securităţii”, 1999. 
 
„Institutul recunoaşte rolul major jucat de Dumneavoastră în demascarea caracterului criminal al dictaturii comuniste din România şi mai ales a activităţilor ilegale şi despotice ale structurii poliţiei politice ale regimului totalitar”, se arată în invitaţia IICMER. 
 
Pe capul lui Pacepa a fost pusă şi o recompensă de mai multe milioane de dolari, scriu jurnaliştii wnd.com, de către Ceauşescu şi „tovarăşii săi tirani” Yasser Arafat şi Muammar Gaddafi. 
 
Publicaţia online „Cotidianul” a obţinut o copie a invitaţiei, pe care o puteţi citi integral mai jos. Dinu Zamfirescu, preşedintele actual al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), nu ştia nimic de invitaţia mentionată şi se dezice de un asemenea demers, potrivit unor surse citate de „Cotidianul”. 
 
Mai mult, Zamfirescu a afirmat că va "publica în curând documente din arhivele CNSAS ce-l dovedesc pe Pacepa posibil criminal împotriva umanităţii."
 
 
 
 
 
 
CITEŞTE MAI MULT
 
 
Pentru a face faţă discuţiilor stârnite de Dosariadă (campania de „demascare“ a foştilor informatori), recitesc Fantomele lui Pacepa, carte scrisă şi publicată de un fost ofiţer DIE sub pseudonimul Gheorghe Ionescu Olbojan.
 
 
Fac foarte rar recenzii de carte. Totuşi, pentru că Ion Mihai Pacepa s-a adresat direct lucrărilor mele în ultima lui strădanie de co-autor – „Dezinformare: Un fost spion dezvăluie strategii secrete de subminare a libertăţii, atacare a religiilor şi promovare a terorismului“ – voi face parţial o excepţie, limitată la acuzaţiile, comentariile şi insinuările domnului Pacepa, referitoare la o cooperare româno-sovietică în domeniul informaţiilor.
 
 
Pacepa susţine că încă este condamnat la moarte în România, în condiţiile în care judecătorii Curţii Supreme au casat sentinţa încă din anul 1999, la proces generalul fiind chiar reprezentat în instanţă.
 
 
Un amestec greţos şi indigest de nume de ex-securişti i-a aruncat mai nou, din nou, în perplexitate, pe românii care stăruie să mai consume presă şi care, în setea lor de informaţii, tind invariabil să cadă pradă manevrei minţitului de popor la televizor.
 
 
În toată opera sa Pacepa face un portret al complicităţii strânse şi entuziaste a României în operaţiunile de spionaj antiamericane, anti-Israel şi antievreieşti sponsorizate de către sovietici. Lucrarea sa nu admite nicio sugestie privind vreun autentic conflict de interese sau vreo fricţiune serioasă între Bucureşti şi Moscova.
 
 
Fostul şef al SIE, Ioan Talpeş, a acordat un interviu în exclusivitate ziarului Adevărul în care discută despre adevăratele motivaţii din spatele celui mai controversat episod din istoria spionajului din România: fuga generalului Ion Mihai Pacepa în Statele Unite ale Americii.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: