Numirile pe pile politice de la Curtea de Conturi, invalidate de Curtea Constituţională

Validarea la Curtea de Conturi de către Parlament a consilierilor Marius Vorniceanu şi Constanţa Donovici, propuşi de PSD, este neconstituţională, au decis, joi, judecătorii de la Curtea Constituţională. Parlamentul a reînoit mandatele celor doi consilieri de conturi, deşi Constituţia prevede un singur mandat.

Pentru ocuparea a şase poziţii vacantate din cele 18 de consilieri de conturi s-a dat o luptă acerbă, în care ultimul cuvânt nu l-a avut experenţa profesională a candidaţilor, ci pilele de partid. Cu puţine excepţii, aspiranţii la mandatele de consilieri, în număr de 13, au avut ”spate” politic consistent, diferenţa fiind făcută de dimensiunea influenţei la nivelul PSD, PC sau UDMR. Liberalii, dar şi alte partide parlamentare, au fost excluşi de la ”masa bogaţilor”. Motiv pentru care PNL a contestat numirea consilierilor la Curtea Constituţională.

Sforile s-au tras până în ultima clipă, adică până luni, 16 iunie, dată la care parlamentarii au votat cine merge la Curtea de Conturi şi cine nu. Astfel că unii dintre candidaţii care duminică ştiau că au postul asigurat, luni dimineaţă, înaintea votului, s-au trezit în afara listei. Este cazul actualului consilier Mihai Hură, propus de conservatori, care a fost înlocuit, pe ultima sută de metri, de nevasta sociologului Marius Pieleanu, Ileana Manuela Pieleanu. Un alt consilier, actualul vicepreşedinte al Curţii de Conturi, Mircea Vasile Popescu, a avut o soartă similară: aflat pe lista PSD, acesta a fost înlocuit cu un alt ”pilos”.

Deşi nu a contat în alcătuirea listelor, atât Mihai Hură, cât şi Mircea Vasile Popescu nu mai puteau ocupa legal funcţia de consilier de conturi, deoarece Constituţia prevede un singur mandat.

Mandate neconstituţionale

Mai norocoşi au fost colegii lor Marius Vorniceanu şi Constanţa Donovici, cumnata lui Miron Mitrea, propuşi şi, în final, validaţi de Parlament pe listele PSD, aflaţi în aceeaşi situaţie flagrantă. Cei doi sunt la finalul unui mandat de şase ani la Curtea de Conturi şi nu mai puteau fi aleşi. Astfel, potrivit articolului 140 din Constituţia României, ”consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de nouă ani care nu poate fi prelungit sau înnoit”.

La validarea acestora s-a invocat premisa falsă că mandatul prezent este de şase ani şi nu de nouă ani. Prin urmare, Vorniceanu şi Donovici ar fi ajuns să exercite mandate pe durata a 15 ani dacă nu ar fi intervenit Curtea Constituţională.

În 2008, Legea Curţii de Conturi a fost modificată, pentru a se ţine cont de o situaţie specială. Consilierii validaţi în octombrie 2008 au primit mandate pe perioade diferite, asigurându-se astfel continuitatea în activitatea Curţii. De aceea, şase consilieri au primit mandate de trei ani, şase - mandate de şase ani, iar şase, pentru nouă ani.

Atât Legea Curţii de Conturi, cât şi Constituţia, nu prevăd mandate tranzitorii, ci un singur mandat. Astfel, mandatele de trei şi şase ani sunt considerate mandate întregi, la fel ca şi cele de nouă ani. Ca atare, cei care au avut asemenea mandate nu mai pot fi numiţi încă o dată la Curtea de Conturi.
Situaţia este similară celei în care durata mandatului preşedintelui României ar fi modificată, iar Traian Băsescu ar pretinde că mai are dreptul să candideze încă o dată.

Piloşii de la Curtea de Conturi

Ceilalţi patru candidaţi validaţi la Curtea de Conturi sunt fostul senator social-democrat Cosmin Nicula, Dan Firţescu – ambii susţinuţi de PSD, Dezsi Attila (UDMR) şi Ileana Manuela Pieleanu (PC).
Atrage atenţia cv-ul candidatului propus de UDMR. Dezsi Attila a fost electrician la Exploatarea Minieră Lupeni, unde s-a ocupat de întreţinerea aparatelor şi a reţelelor de telecomunicaţii. Ulterior, Dezsi a obţinut o diplomă universitară în drept de la o instituţie de învăţământ particulară. A îndeplinit numai funcţii politice, fără a se putea stabili respectarea condiţiei de 10 ani vechime în specialitate, prevăzută de Legea Curţii de Conturi. Astfel, parcursul său profesional de la electrician de mină până la competenţele unui consilier de conturi rămâne o mare necunoscută.

Manuela Ileana Pieleanu, comisar-şef la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, susţinută de PC, este un alt consilier de conturi a cărui experienţă profesională nu se poate asocia în niciun chip cu activitatea Curţii de Conturi. Ea este soţia mult mai cunoscutului Marius Pieleanu, a cărui societate, Avangarde, face sondaje de opinie pentru PC şi PSD. Pieleanu este un apropiat al conservatorilor şi frecvent comentator la Antena 3. Potrivit unor surse, serviciile aduse de soţ conservatorilor au propulsat-o pe Manuela Pieleanu în fotoliul de consilier.

Nici pe Cosmin Nicula nu-l recomandă experienţa profesională, deşi este licenţiat în finanţe. Pentru a candida la Curtea de Conturi, Nicula a renunţat la fotoliul de senator. Acesta a fost preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Senat, în această calitate dispunând constituirea controversatei Comisii Nana, care a anchetat modul în care fiica preşedintelui, Ioana Băsescu, a intrat în posesia unor terenuri agricole. Cosmin Nicula va fi noul vicepreşedinte al Curţii de Conturi, în locul lui Mircea Vasile Popescu.

Simulacrul audierilor de la Parlament

Cei 13 candidaţi propuşi pe listele PSD, PC şi UDMR ar fi trebuit să fie audiaţi în Comisiile reunite de buget-finanţe, înainte de votul în plenul Parlamentului. Audierea, obligatorie conform procedurilor parlamentare, avea rolul de a stabili competenţele profesionale ale candidaţilor.
Totul a fost însă un simulacru, acuză unii dintre cei nominalizaţi. ”Nu ne-au întrebat nimic, a fost o golăneală, o bătaie de joc. N-a fost nicio audiere. Ar fi trebuit să ne întrebe ce experienţă avem, ce rezultate. Ne-au băgat în sală, iar preşedintele comisiei, Eugen Nicolăescu, i-a invitat pe parlamentari să voteze. Efectiv, nimeni nu ne cunoştea, nu au auzit de noi. Ei au votat după cum au stabilit în BPN-urile de partid”, a declarat pentru ”Adevărul” unul dintre candidaţi, sub protecţia anonimatului, din motive lesne de înţeles. 

Deputatul PDL Gheorghe Ialomiţeanu a confirmat simulacrul din Comisii. ”Candidaţii n-au fost audiaţi, ni s-au prezentat doar nişte documente chiar în momentul organizării şedinţei. Eugen Nicolăescu ne-a întrebat doar dacă avem obiecţiuni referitor la propunerile partidelor. Eu am cerut CV-urile candidaţilor ca să ştim şi noi pe cine votăm. Au apărut foarte greu, au fost mai multe liste...Am văzut că nici alţii n-au reacţionat. Pot să spun doar că cele două comisii reunite n-au acţionat profesionist. A fost o numire politică şi nu bazată pe criterii profesionale”, a declarat Gheorghe Ialomiţeanu pentru ”Adevărul”.

Eugen Nicolăescu s-a eschivat, iniţial, să spună dacă s-au făcut sau nu audieri. ”Şedinţa a fost publică, aveţi toate datele pe site-ul Camerei Deputaţilor...”, a spus deputatul. La insistenţele ”Adevărul”, Nicolăescu a dat un răspuns clar: ”Toţi candidaţii cărora Departamentul Tehnic le-a acordat avizul au fost audiaţi, conform procedurilor parlamentare”.

Algoritmul politic, ignorat de majoritatea parlamentară

PNL a sesizat la Curtea Constituţională că numirea celor şase consilieri de conturi s-a făcut fără a se ţine cont de configuraţia politică a Parlamentului, aceştia fiind propuşi de Comisiile permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere numai dintre candidaţii de pe lista prezentată de PSD, PC şi UNPR. Astfel, deşi PNL are 130 de parlamentari, adică de aproape şase ori mai mulţi decât conservatorii sau UDMR, liberalii nu au putut propune niciun consilier de conturi.

”Au fost încălcate articolele din Constituţie referitoare la principiile statului de drept, potrivit cărora instituţiile fundamentale ale statului trebuie să se formeze cu acordul tuturor formaţiunilor politice reprezentate în Parlament în raport cu ponderea reprezentării. Comisiile de Buget, Finanţe au refuzat să analizeze propunerile celorlalte partide parlamentare. PSD vrea să pună monopol pe toate instituţiile statului”, a declarat pentru ”Adevărul” purtătorul de cuvânt al PNL, Alina Gorghiu.

Cea mai câştigată a ieşit UDMR, care deţine doar 6% din fotoliile de parlamentari. Conform altgoritmului politic, formaţiunii ar trebui să-i revină un singur post de consilier de conturi. Cu toate acestea, UDMR are trei consilieri, Dezsi Attila alăturându-se lui Petru Lakatos şi Ştefan Pete.

Experienţa profesională versus criteriul politic

Deşi Legea 94/1992 de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi a României şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru judecători instituie obligaţii clare, numirile consilierilor nu au ţinut cont de acestea.
Potrivit legislaţiei, pentru a fi numiţi consilieri de conturi, candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: studii superioare economice sau juridice, vechime de minim 10 ani în specialitatea studiilor absolvite şi pregătire profesională temeinică.

Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului şi inamovibili pe toată durata acestuia. Consilierii de conturi sunt demnitari de stat şi sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

Plenul Curţii de Conturi este format din 18 membri - consilieri de conturi, fiecare având un singur mandat de 9 ani, care, conform Constituţiei şi Legii Curţii de Conturi nu poate fi înnoit. O treime din cei 18 consilieri de conturi se schimbă din trei în trei ani, pentru a asigura continuitatea în activitatea Curţii.