Misterul unui craniu de acum 33.000 de ani, descoperit într-un sat din Hunedoara, în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, desluşit

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO  Daniel Guta/ Adevarul
FOTO  Daniel Guta/ Adevarul

Oamenii de ştiinţă au desluşit parţial misterul morţii unuia dintre primii oameni moderni ce au trăit în Europa în perioada Paleoliticului Superior, acum aproximativ 33.000 de ani, după ce au reexaminat fracturile unui craniu descoperit în peştera transilvăneană Cioclovina Uscată, în 1941. El ar fi fost ucis cu mai multe lovituri într-o confruntare faţă-în faţă.

Bărbatul ar fi aparţinut culturii aurignaciene ce producea un tip de unelte de piatră asociate cu primii oameni moderni din Europa de la începuturile Paleoliticului superior, spune cercetătoarea Katerina Harvati de la Universitatea Eberhard Karls din Tübingen.

Craniul descoperit de mineri în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial în satul Cioclovina din Hunedoara este unul dintre cele mai timpurii şi mai bine păstrate fosile ale unui european ce a trăit în Paleoliticul Superior, iar felul în care a murit a fost intens dezbătut de oamenii de ştiinţă.

Un fapt curios este că descrierile iniţiale ale craniului nu menţionează două fracturi destul de mari de pe partea dreaptă, acestea apărând în fotografii neclare, spre deosebire de restul craniului, relatează New Scientist.

Craniul prezintă mai multe fracturi: două de dimensiuni reduse la baza craniului şi una mare pe partea dreaptă.

Echipa a creat experimental, folosind un craniu artificial umplut cu gelatină balistică, mai multe scenarii pentru a determina cum şi când s-au produs fracturile: au aruncat craniul de la înălţime, l-au strivit cu pietre şi bâte. Rezultatele au arătat că două dintre fracturi au avut loc înainte sau la momentul morţii, între care cea mare de pe partea dreaptă fiind produsă prin lovituri aplicate cu un fel de bâtă, iar cea mai mică fiind provocată de cădere. Localizarea fracturii indică faptul că a existat o confruntare faţă-în-faţă, agresorul lovind ori cu mâna stânga ori cu ambele mâini, relatează Newsweek.

Imagine indisponibilă

FOTO Kranoti et al

Faptul că rănile nu prezintă urme de vindecare dovedeşte că loviturile au fost fatale. Totuşi în lipsa scheletului complet, echipa nu poate stabili cu certitudine că aceste lovituri i-au provocat moartea şi nu au mai contribuit şi altele. Totuşi, spun ei  leziunile cerebrale provocate de o fractură atât de extinsă şi adâncă au dus cel mai probabil la o moarte rapidă.

Oamenii de ştiinţă au stabilit că traumele nu au avut loc ca urmare a unui accident sau a unei căderi de la înălţime, fiind „mai degrabă provocate de mai multe lovituri aplicate cu un fel de bâtă”. Ipoteza cercetătorilor este că un conflict interpersonal cu unul sau mai mulţi agresori a dus la moartea bărbatului.

Perioada în care a avut loc o astfel de crimă a fost una a inovaţiilor tehnologice masive, a complexităţii culturale şi a intensificării comportamentelor simbolice - în perioada de tranziţie între Paleoliticul Mijlociu şi cel Superior ar fi apărut religiile.

„Viaţa oamenilor moderni din Paleoliticul Superior este de multe ori descrisă cu referire la inovaţii, artă şi avantaje competitive culturale atunci când aceştia sunt raportaţi, de pildă, la neadertalieni”, a spus Harvati care a adăugat că noile date reprezintă dovezi că aceştia  „erau la fel de capabili de violenţă şi crimă”.

Pe altă parte, Stanley Serafin, cercetător la Universitatea New South Wales din Australia, citat de New Scientist, a spus că autorii studiului prezintă un caz convingător al violenţelor şi crimelor care se petreceau cu peste 30.000 de ani în urmă, dar că acest caz specific naşte întrebări în legătură cu ucigaşul – dacă acesta din urmă aparţinea aceleiaşi specii sau dacă nu cumva crima a avut loc în contextul migraţiei acestor oameni moderni în zonele încă locuite de neadertalieni.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite