Exclusiv: Misterul cazurilor de COVID-19 nealocate, limpezit de Grupul de Comunicare Strategică

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine:Shutterstock
Imagine:Shutterstock

La cererea ziarului „Adevărul“, Grupul de Comunicare Strategică a adus lămuriri, cu privire la numărul mare de cazuri nealocate pe judeţe, explicând cum funcţionează sistemul raportărilor zilnice.

O rată de pozitivare record, de 43,7%, a fost înregistrată, ieri, când autorităţile sanitare au comunicat că 4.931 de români au fost depistaţi pozitiv la testarea pentru SARS-CoV-2, din 11.266 de teste prelucrate. În ultima zi au murit 149 de pacienţi, iar un număr de 1.187 de persoane sunt internate la ATI. 

Tot ieri, a fost raportat un număr de 3.924 de cazuri nealocate pe judeţe, faţă de 4.854 câte erau în bilanţul din data de 15 noiembrie. Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a explicat pentru „Adevărul“ că această rubrică a „cazurilor nealocate pe judeţe“ din bilanţurile zilnice este „un flux continuu de intrări şi ieşiri“. 

Astfel, acest număr are valabilitate pentru ora la care este comunicat bilanţul, adică ora 13.00, putând fi mai mare sau mai mic pe parcursul zilei, în funcţie de rezultatele care vin de la Direcţiile de Sănătate Publică (DSP). Numărul mare de cazuri nealocate pe judeţe în fiecare zi este legat, astfel, direct de stadiul anchetelor epidemiologice finalizate la nivelul DSP-urilor din ţară.

Cum funcţionează sistemul din spatele raportărilor GCS

Autorităţile sanitare folosesc un nou sistem de centralizare a datelor cu privire la noile infectări care vin din teritoriu, începând de la jumătatea lunii octombrie. Astfel, în prezent datele cu privire la noile cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 sunt raportate direct de către centrele de testare din ţară către autorităţile centrale. Astfel, se obţine mai repede numărul total de cazuri COVID-19 nou-apărute de la o zi la alta, dar procesul de identificare a zonelor din care ele provin depinde de cât de repede este finalizată ancheta epidemiologică. Asta deoarece, în repartizarea cazurilor pe localităţi, autorităţile ţin cont de datele înscrise în cartea de identitate a celui depistat pozitiv. 

Cu alte cuvinte, dacă persoana infectată este depistată pozitiv la un centru din Capitală, respectivul centru va comunica acest rezultat, dar este treaba DSP de a stabili dacă persoana are sau nu domiciliul în Capitală. Această persoană va figura în numărul total de infectări raportat zilnic de GCS, dar va figura ca fiind pozitiv în dreptul localităţii în care domiciliază. Cum acest lucru nu poate fi stabilit întotdeauna de pe o zi pe alta, persoana respectivă va figura la „cazuri nealocate pe judeţe“, până când DSP va stabili cu certitudine de unde provine.

Astfel, diferenţa de 930 de cazuri dintre cele nealocate pe judeţe din bilanţul GCS care poartă data de 16 noiembrie (3.924) şi cele din 15 noiembrie (4.854) este reprezentată de cazurile pe care DSP-urile le-au identificat între cele două raportări din zilele respective. Asta înseamnă că cele 930 de cazuri din data de 15 se regăsesc în coloanele cu numărul de noi cazuri din judeţele ţării publicate în bilanţul de ieri. Drept urmare, pentru data de astăzi rămâne un număr de 3.924 de cazuri, cu privire la care o parte din anchetele epidemiologice ale DSP-urilor vor stabili de unde provin. 

Dinamica numărului nealocat de cazuri depinde de DSP

Există şi posibilitatea ca, de ieri până astăzi, numărul cazurilor nealocate să crească, dacă specialiştii DSP vor finaliza mai puţine anchete comparative cu numărul de noi rezultate pozitive, care vin de la centrele de testare.

De asemenea, există şi posibilitatea ca acest număr de cazuri nealocate să fie zero, dacă presupunem – prin absurd – că DSP-urile finalizează toate anchetele  în 24 de ore.

Potrivit GCS, noua modalitate de centralizare a numărului de noi infectări este mai bună decât cea veche. Până ca autorităţile centrale să primească numărul de noi infectări (minus locul de domiciliu al celui infectat) direct de la centrele de testare, GCS aştepta aceste raportări de la DSP-uri, în urma anchetei epidemiologice. 

Mesajul GCS: Datele nu pot fi adaptate sau ajustate 

Dezbaterea privind cazurile nealocate s-a amplificat după ce cercetătorul Octavian Jurma a dat publicităţii o serie de grafice şi un articol de opinie în care arată că există diferenţe mari între numărul total de cazuri noi (raportat la nivel naţional) şi numărul total de cazuri pe judeţe. 

GCS a transmis un punct de vedere pe care îl reproducem întocmai: „Datele comunicate sunt agregate la nivel naţional (…), ele nu pot fi «adaptate» în funcţie de opinii precum cele din materialul postat de dv. şi nici nu pot fi «ajustate» pentru a se potrivi unei reguli statistice referitoare la serii de date (folosite în alte domenii, nu în cel al pandemiei). Punctual: Cazurile nealocate pe judeţe se află într-o dinamică determinată de faptul că la nivel de DSP sunt realizate anchetele epidemiologice asupra cazurilor noi. De la o zi la alta sunt procesate aceste cazuri la nivelul DSP şi sunt alocate, în vreme ce alte cazuri sunt nou pozitivate şi introduse automat în platforma electronică de centrele de testare. Ceea ce raportăm în fiecare zi nu sunt statistici, ci situaţii agregate şi centralizate la nivel naţional. Ele nu pot fi «potrivite» de cineva într-o matrice, ci rezultă din testele efectuate, pe diagnostic sau la cerere, rezultă din constatarea deceselor, ori a altor elemente care sunt cuprinse în comunicările zilnice“.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite