Comisia Europeană a aprobat un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro. Banii vor fi oferiţi condiţionat în următorii trei ani ca asistenţă macrofinanciară, granturi şi investiţii. Moldova este singura ţară din vecinătatea estică pentru care UE deschide o astfel de linie de finanţare.

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Moldova se află la o răscruce de drumuri iar planul de redresare economică al UE constituie un efort fără precedent pentru a ajuta această ţară pe calea recuperării şi pentru a duce mai departe un program ambiţios de reforme, în interesul cetăţenilor. „Nu în ultimul rând, acest plan ilustrează forţa asocierii noastre şi solidaritatea în a combate împreună pandemia de COVID-19”, a subliniat Ursula von der Leyen.

E nevoie de un guvern pro-european care să asimileze banii

Anunţul Comisiei Europene vine în condiţiile în care Moldova se află în plină campanie electorală, după ce preşedinta Maia Sandu a dizolvat Parlamentul. Banii europeni vor fi utilizaţi ca investiţii în infrastructura rutieră din Moldova, în reţeaua energetică, în comerţ şi IMM-uri, educaţie, precum şi în domenii precum reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei.

Potrivit preşedintei Maia Sandu, programul de investiţii al UE va fi realizat în perioada 2021-2024, în strânsă cooperare cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu instituţiile financiare internaţionale, prin intermediul Echipei Europa, precum şi cu participarea investitorilor privaţi. Cele 600 de milioane de euro vor fi oferite în baza unor condiţionalităţi stricte convenite de Uniunea Europeană şi Republica Moldova.

În opinia analistului politic Ion Tăbârţă, asistenţa UE va depinde foate mult „de culoarea guvernului pe care îl vom avea la Chişinău după alegerile parlamentare anticipate”: „Acele condiţionalităţi pe care le-a introdus UE în raport cu Moldova după furtul miliardului nu au dispărut nicăieri. În vechiul acord de împrumut şi de susţinere macrofinanciară pentru Republica Moldova, de 100 de milioane de euro, erau introduse o serie de condiţionalităţi politice care se referau la domenii-cheie, care ne-ar permite să vorbim despre o democratizare a sistemului politic din Moldova, inclusiv problemele endemice, cum ar fi justiţia şi combaterea corupţiei. Dacă vom avea un guvern pro-european autentic, ce îşi doreşte reforme, UE va veni cu toată susţinerea pentru Moldova. Iar susţinerea pe care o are acum Maia Sandu - această deschidere - arată o dată în plus că blocajele apăreau din cauza politicienilor de la noi”, a comentat Tăbârţă.

Siegfried Mureşan: Se datorează credibilităţii de care se bucură Maia Sandu

„Planul de relansare economică pentru Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, anunţat de Comisia Europeană, nu ar fi fost posibil fără colaborarea extrem de strânsă dintre preşedinta Maia Sandu şi instituţiile Uniunii Europene. Credibilitatea de care se bucură la nivel internaţional, precum şi angajamentul puternic faţă de reforme au avut un rol foarte important în acordarea acestui sprijin”, a comentat preşedintele Delegaţiei Parlamentului European pentru Relaţiile cu Republica Moldova, Siegfried Mureşan.

Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a menţionat pe Twitter că „planul de 600 de milioane de euro al Comisiei Europene pentru Republica Moldova este o dovadă a solidarităţii UE cu cetăţenii din Republica Moldova - un pas important pentru redresarea socio-economică pe termen lung”.

Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, ministru de Externe al Republicii Moldova, a mulţumit Comisiei Europene pentru sprijinul generos oferit Moldovei: „Acesta vine într-un moment crucial în care ţara are nevoie de stabilitate economică şi dezvoltare”, a reacţionat Ciocoi pe Twitter. El a precizat că autorităţile de la Chişinău „aşteaptă cu nerăbdare să lucreze îndeaproape cu Uniunea Europeană”.

Dragoş Tudorache: Condiţionalităţile rămân aceleaşi - reformarea justiţiei şi lupta cu corupţia

Raportorul Parlamentului European pentru Moldova, Dragoş Tudorache, a explicat că, pentru a primi banii, autorităţile de la Chişinău trebuie să implementeze reformele structurale pe care UE le aşteaptă de ceva vreme: justiţia, lupta cu corupţia si reforma administrativă sunt câteva dintre domeniile vizate. Potrivit lui Tudorache, trecutul negativ în accesarea fondurilor europene ar trebui să fie o lecţie pentru accelerarea schimbărilor.

A reacţionat şi europarlamentarul roman Eugen Tomac. Potrivit lui, „în timp ce la Chişinău politicieni mărunţi cu interese înguste mint cetăţenii, îi induc în eroare şi le promit un viitor lângă Rusia, de la Bruxelles vin mesaje clare şi măsuri concrete de susţinere pentru cetăţenii Republicii Moldova”: „Jocul politic a intrat în linie dreaptă. Rămâne de văzut dacă de această dată vor învinge cei care îşi doresc să scriem împreună povestea viitorului Europei sau dacă vom continua să vieţuim separat, pentru că aşa o cere interesul Kremlinului”, a conchis Tomac.

La Chişinău, anunţul Comisiei Europene este exploatat de către politicieni şi presa aservită în context electoral. Unii încearcă să-şi aroge meritele, alţii ar vrea să acrediteze ideea că sprijinul european nu se datorează Maiei Sandu iar cei din extrema stângă acuză UE şi Occidentul că ar vrea să măgulească electoral moldovenii, ceea ce, în opinia lor, înseamnă amestec în treburile interne ale statului.

Vitalie Călugăreanu - Deutsche Welle