După un deceniu de la aderarea la NATO, România şi-a consolidat profilului strategic

După un deceniu de la aderarea la NATO, România şi-a consolidat profilului strategic

Jaap de Hoop Scheffer (dreapta), secretarul general al NATO în funcţie, şi preşedintele Traian Băsescu, uitându-se la un panou care anunţa summitul NATO de la Bucureşti din aprilie 2008 FOTO AFP

România a marcat, sâmbătă, zece ani de la depunerea, alături de alte şase state (Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Slovenia),  la 29 martie 2004, la Washington, a instrumentului de ratificare a Protocolulului de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord.

Ştiri pe aceeaşi temă

Imediat după revoluţia din 1989, autorităţile romîne s-au orientat către NATO, iniţiind relaţii diplomatice încă din 1990. În 1993, preşedintele Ion Iliescu i-a transmis Secretarului general NATO dorinţa de a adera. 
 
De altfel, România a fost primul stat excomunist care s-a alăturat programului Parteneriatului pantru Pace (PfP), cel mai complex format de cooperare al NATO cu statele partenere.
 
După depunerea instrumentului de ratificare, a urmat, la 2 aprile 2004, ceremonia abordării drapelului României în faţa Cartierului General al NATO din Bruxelles.
 
Peste 40.000 de militari rotiţi în teatrele de război
 
 „Statul român a reuşit în aceşti zece ani să creeze o armată modernă, suplă, eficientă, cu experienţă operaţională”, a declarat la şedinţa de bilanţ a MapN ministrul Apărării Mircea Duşa.
 
În misiunile desfăşurate în Balcanii de Vest, în Afganistan, în Irak şi în nordul Africii „(...) peste 40.000 de militari au fost rotiţi în teatrele de operaţii, peste 120 de militari au comandat structuri în teatrele de operaţii şi peste 800 de militari au făcut parte din structurile de comandă ale comandamentelor UE şi NATO”, a mai spus ministrul.
 
Foto dreapta: Drapelul României arborat în faţa Cartierului General al NATO din Bruxelles, pe 2 aprilie 2004 FOTO AFP/Mediafax
 
În Bosnia-Herţegovina, trupele româneşti au efectuat misiuni de menţinere a păcii, iar în anul 2007 au asigurat servicii de poliţie aeriană pentru cele trei state baltice.  În plus, 25 de militari români au căzut la datorie  în teatrele de război din Irak şi Afganistan.
 
Recentele evenimente din Ucraina au făcut ca priorităţile Armatei Române să se multiplice.  „Dacă până acum prioritatea majoră a Armatei Române a fost îndeplinirea misiunilor în afara teritoriului naţional, din acest moment acest obiectiv trebuie însoţit şi de un nou obiectiv, acela de ridicare continuă a capacităţii de reacţie. Nu pentru că România ar fi atacată de cineva, dar când în Estul şi Nordul frontierelor noastre se petrec evenimente ca cele care au dus la pierderi teritoriale pentru un stat vecin în favoarea Federaţiei Ruse, acest lucru nu poate lăsa nici conducerea politică şi nici Armata în afara unor reacţii”, a punctat preşedintele Traian Băsescu prezent, de asemenea, la eveniment. 
 
2% din PIB pentru dotarea Armatei, abia în 2016
 
În acest sens, conform unei strategii aprobate de CSAT,  a început alocarea într-un mod constant a fondurilor spre bugetul MAPN şi s-a elaborat un program de modernizare a Armatei până în anul 2022, pentru compatibilizarea cu nivelul cerinţelor NATO. Deşi cele 28 de state membre NATO, deci şi România, s-au angajat în 2006 nu nu reducă sub pragul de 2% din PIB bugetul alocat apărării, în România acesta a scăzut de la 1,84% din PIB în 2006 la 1,26 din PIB în 2012, anul trecut acesta a reprezentat 1,38 % din PIB iar pentru anul în curs este prevăzut un procent de 1,42% din PIB. Ministrul Duşa speră ca nivelul de 2% din PIB să fie atins în anul 2016. Trebuie menţionat că peste 80 % din dotările Armatei române sunt produse înainte de 1990 şi deci uzate moral. 
 
„Misiuni îndeplinite”
 
O analiză a biroului de presă al MApN arată, între altele, că, în urma unui contract semnat în 2007 cu compania italiană Alenia Aermacchi SpA, armata română a primit până acum şase avioane de transport tip C 27 J Spartan şi un pachet de suport logistic, care conţine şi un simulator de zbor. Cel de-al şaptelea avion va fi livrat în perioada 2014-2016. De asemenea, până în anul 2020, avioanele MiG-21 Lancer din dotarea Armatei vor eefctua misiuni de Poliţie aeriană. 
 
În perioada 2016-2017, ca urmare a unui contract în valoare de 628 de milioane de euro, vor fi achiziţionate  din Republica Portugheză 12 avioane F-16. Pe termen mediu, Forţele Aeriene române au în derulare programe de înzestrare a apărării aeriene cu baza la sol şi înlocuirea sistemelor perimate de provenienţă sovietică. De asemenea, Forţele Aeriene au în dotare 600 de avioane fără pilot Shadow 600, care au fost folosite în misiunile din Afganistan. Aproximativ 500 de milioane de euro vor fi alocaţi pentru modernizarea celo două fregate T 22. Mai mult,  fonduri importante se vor dirija pentru programul de reparaţii şi modernizare a submarinului Delfinul. În anul 2013, s-au făcut testele pentru faza de prototip industrial a armei de asalt calibrul 5,56 mm, care urmează să înlocuiască vechile pistoale mitralieră sovietice Kalaşniko AKM 47, aflate ăncă în dotarea soldaţilor români. În plus, se are în vedere începerea producţiei de transportoare româneşti SAUR 2 la Moreni, se aşteaptă livrarea ultimelor şapte transportoare blindate Piranha III C, dintr-un lot total de 31 şi au fost achiziţionate 60 de autoturisme de teren (blindate şi neblindate) , care au efectuat misiuni de patrulare în Bosnia şi în Kosovo. 
 
„Cei 10 ani în NATO au consolidat profilul strategic al ţării noastre, promotor al solidarităţii transatlantice şi indivizibilităţii securităţii Aliate. România contribuie activ la misiunile şi operaţiunile Alianţei şi participă la dezvoltarea capabilităţilor acesteia. Succesul ţării noastre în NATO nu ar fi fost posibil fără jertfa şi eroismul militarilor români, care au luptat umăr la umăr cu cei Aliaţi şi, fără excepţie, şi-au îndeplinit misiunile pe deplin. (...) După 10 ani în NATO, România este un stat democratic, ferm ancorat la valorile euro-atlantice, o parte a celei mai puternice şi de succes organizaţii politico-militare din istoria contemporană”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe. 
 
 
 
Citeşte şi:
 
 
„Pe 29 martie 2004 am avut onoarea de a participa la ceremonia de la Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, de la Mons (Belgia), unde Tricolorul României a fost arborat lângă drapelele celorlaltor state membre NATO”, scrie analistul militar Ion Petrescu pe blogul său de pe adevarul.ro.
 
 
„Data de 29 martie nu ar trebui să treacă neobservată: azi se împlinesc 10 ani de când România este în mod oficial membru NATO”, scrie Adrian Niţă, profesor doctor Filosofie, pe blogul său de pe adevarul.ro.
 
 
Primul premier român care a vizitat sediul NATO, Petre Roman, a povestit că România trebuie să îi mulţumească fostului preşedinte american George W. Bush pentru aderarea la Alianţă în 2004, pentru că decizia a fost în principal a acestuia.
 
 
Fostul ministru al Apărării Ioan Mircea Paşcu a afirmat că faptul că România este în NATO ajută cetăţenii să-şi ducă viaţa în linişte, "apăraţi de articolul 5", în pofida situaţiei delicate de la graniţa cu Ucraina, iar Alianţa poate fi privită ca "o societate de asigurări"
 
 
Mircea Geoană declară la zece ani de la aderarea la NATO, care a avut loc sub mandatul său de ministru de Externe, că apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică reprezintă prima garanţie reală de securitate pe care România o are în istoria sa.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările