Draftul rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept din România: îngrijorări privind justiţiei şi condamnarea violenţei jandarmilor

Draftul rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept din România: îngrijorări privind justiţiei şi condamnarea violenţei jandarmilor

FOTO Arhivă

Draftul rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept din România vorbeşte despre o „îngrijorare profundă” în privinţa independenţei justiţiei, condamnă intervenţia violentă a jandarmilor de la protestele din luna august, condamnă restricţiile politice ale libertăţii presei şi cere refacerea legislativă faţă de ONG-uri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Folosind termeni duri, draftul Parlamentului European vorbeşte în principal despre legislaţia promovată de coaliţia PSD-ALDE în domeniile justiţie, anti-corupţie, presă şi ONG-uri.
 
Proiectul de rezoluţie a fost convenit de reprezentanţii grupurilor politice din comisia de justiţie şi libertăţi a Parlamentului European (Comisia LIBE).
 
Draftul condamnă „intervenţia violentă şi disproporţionată” a jandarmilor şi poliţiştilor la protestul diasporei din 10 august.
 
Liderii grupurilor politice din Parlamentul European urmează să discute  joi, 8 noiembrie, despre această rezoluţie, şi dacă va exista un acord, ea va fi votată pe 14 noiembrie în plenul Parlamentului European.
 
În funcţie de negocierile ulterioare dintre grupurile politice din Parlamentul European, draftul poate suferi modificări.
 

Cele 13 puncte din Draftul rezoluţiei:

Parlamentul European:
 
1. subliniază că este fundamental să se garanteze că valorile europene comune enumerate la art. 2 TUE sunt respectate pe deplin şi că drepturile fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sunt garantate;
 
2. este profund îngrijorat de legislaţia reformată referitoare la legislaţia judiciară şi penală din România, în special cu privire la potenţialul său de a submina în mod structural independenţa sistemului judiciar şi capacitatea de a combate eficient corupţia în România, precum şi de a slăbi statul de drept ;
 
3. condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;
 
4. invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi pentru a evita orice ingerinţă care să depăşească sistemul de verificare şi echilibrare; solicită consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;
 
5. îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupţia în funcţie şi să aplice strategia naţională anticorupţie;
 
6. recomandă cu fermitate reconsiderarea legislaţiei privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată şi de ao alinia pe deplin Cadru UE;
 
7. îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice ale libertăţii mass-mediei şi la propunerile de lege penalizând denigrarea României în străinătate şi reintroducând defăimarea în Codul penal;
 
8. îndeamnă Parlamentul şi guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar ; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi abordarea chestiunilor menţionate anterior într-un proces transparent şi cuprinzător; încurajează să solicite Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;
 
9. invită guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat;
 
10. îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie în 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi de criterii uniforme uşor de aplicat, pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;
 
11. solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;
 
12. solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor autorităţilor române, continuând să ofere sprijinul deplin României în găsirea de soluţii adecvate;
 
13. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României.

 

Documentul Integral al rezoluţiei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: