Dilema „gratiilor“ de acasă: DNA nu crede în arestul la domiciliu

Dilema „gratiilor“ de acasă: DNA nu crede în arestul la domiciliu

În Codul de Procedură Penală, arestul la domiciliu şi cel de după gratii au aceeaşi valoare când vine vorba de scăderea măsurii preventive din pedeapsă FOTO Arhivă

Procurorii acuză că zilele inculpaţilor petrecute în arest la domiciliu se scad din pedepse la fel ca în cazul celor care au fost arestaţi preventiv, ceea ce ar duce la un tratament discriminatoriu. Specialiştii au păreri împărţite

Ştiri pe aceeaşi temă

Lipsa unui control permanent în cazul inculpaţilor arestaţi la domiciliu, dar şi diferenţa de confort de care beneficiază aceştia în comparaţie cu cei care stau în arestul Poliţiei vor fi discutate de judecătorii Curţii Constituţionale, care sunt aşteptaţi să spună dacă măsura arestului la domiciliu este neconstituţională.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de un procuror DNA la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care împotriva omului de afaceri Gruia Stoica s-a luat măsura arestului la domiciliu după ce a stat o perioadă în arestul Poliţiei Capitalei. Astfel, judecătorii de la Curtea de Apel au decis pe 11 iunie sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la această excepţie ridicată pentru prevederile Noului Cod de Procedură Penală privind arestul la domiciliu.

DNA susţine că nu este normal ca un inculpat arestat la domiciliu să beneficieze de acelaşi tratament la finalul unui proces ca inculpaţii care stau în arest preventiv. Concret, alineatul 9 al articolul 399 din Codul de Procedură Penală stabileşte că „durata măsurii arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicată prin echivalarea unei zile de arest preventiv la domiciliu cu o zi din pedeapsă“. Or, procurorii DNA au explicat că această prevedere ar duce la un tratament discriminatoriu faţă de alţi acuzaţi care sunt judecaţi în stare de arest preventiv.

În plus, unii inculpaţi, cercetaţi sau judecaţi în stare de arest la domiciliu, ar încălca obligaţiile impuse de autorităţi, controlul asupra acestora fiind unul greu de realizat.

Păreri împărţiteîntre specialişti

Arestul la domiciliu este văzut diferit de specialiştii în drept penal. Laura Ştefan, expert anticorupţie, consideră că inculpaţii plasaţi în arest la domiciliu nu respectă obligaţiile pe care le au. „Cred că e o glumă să ne închipuim că oameni importanţi din ţară sunt în arest la domiciliu. Mă întreb dacă chiar e o măsură privativă de libertate în condiţiile în care nu avem nicio garanţie că oamenii faţă de care s-a dispus arestul la domiciliu chiar stau la domiciliu.

Pentru a fi pusă în discuţie excepţia de neconstituţionalitate trebuia să existe un caz concret“, a explicat Laura Ştefan. La rândul lui, specialistul criminolog Dan Antonescu susţine că în primul rând arestul la domiciliu este important pentru cei care la finalul unui proces sunt găsiţi nevinovaţi sau primesc o pedeapsă cu suspendare. „Au fost situaţii în care au ajuns după gratii oameni nevinovaţi, drept urmare măsura arestului la domiciliu este bine-venită“, a explicat Antonescu.

Acesta mai atrage atenţia că brăţările electronice pentru monitorizarea celor arestaţi la domiciliu, care nu au fost achiziţionate nici până azi, le-ar fi de mare ajutor autorităţilor. „Problema e că în România nu este aplicată aşa cum trebuie măsura arestului preventiv pentru că noi nici până acum nu am achiziţionat acele brăţări electronice atât de importante pentru monitorizarea celor arestaţi la domiciliu. Nu este normal să pui o mână de poliţişti să îi păzească pe cei care sunt arestaţi la domiciliu. Să se ducă un agent pe la el pe acasă, din când în când, să vadă dacă este acolo. Am avut situaţii în care infractorii aflaţi în arest la domiciliu au mai comis două, trei tâlhării. Imediat ce a plecat poliţistul de la locuinţa lui, infractorul a ieşit pe uşă şi a mai comis alte fapte similare. Dăm banii pe o grămadă de prostii şi nu reuşim să achiziţionăm brăţări de monitorizare“, a mai spus Antonescu.

În plus, Dan Antonescu mai consideră că arestul la domiciliu ajută şi la economisirea unor importante sume de bani, dar şi de spaţiu. „Oamenii ăştia arestaţi la domiciliu nu mai primesc hrană din banii statului, nu mai consumă curent pe spatele statului şi nici apă. De ce să nu stea acasă? Degrevezi penitenciarele de un balast. Dacă se constată că a încălcat condiţiile arestului la domiciliu, atunci se justifică încarcerarea lui. Trebuie ţinut cont de prezumţia de nevinovăţie“, conchide Antonescu.

Gruia, mărul discordiei

Pe 9 mai, instanţa supremă a decis ca omul de afaceri Gruia Stoica, acuzat că ar fi oferit mită pentru a afla o ofertă confidenţială la o licitaţie, să fie plasat în arest la domiciliu. El fusese arestat preventiv în 30 ianuarie, iar măsura a fost prelungită până la impunerea arestului la domiciliu.

VIP-uri în arest acasă, cu jacuzzi şi familie

Poate cel mai controversat caz de arest la domiciliu este cel al lui Mihail Vlasov, fostul şef al Camerei de Comerţ a României, judecat pentru trafic de influenţă. Iniţial, acesta a fost arestat preventiv, iar ulterior a fost plasat în arest la reşedinţa sa din Iaşi, de unde nu are voie să iasă decât cu aprobarea organelor de anchetă. Deşi stă practic într-un palat, Vlasov susţine că ar fi preferat arestul.

„Nu este mai bine (în arest la domiciliu - n.r.). Arestul la domiciliu este o formă perversă de arest, era mai bine în arest preventiv. Este ca şi cum, dacă îţi plac dulciurile, te trimit într-o cofetărie, te lasă acolo şi îţi interzic să le mănânci“, a spus Vlasov.

Judecătoarele Antonela Costache şi Viorica Dinu, de la Tribunalul Bucureşti, acuzate de luare de mită, au fost eliberate din arest după mai bine de un an petrecut în spatele gratiilor. Instanţa Curţii Supreme a decis ca acestea să fie arestate la domiciliu pentru 30 de zile. Viorica Dinu şi Antonela Costache au fost trimise în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), împreună cu alte 21 de persoane, în urmă cu un an.

Arestat la domiciliu, găsit în hipermarket

Plasat în arest în propria casă, procurorul ialomiţean Cristian Hristescu a fost depistat luna trecută în Capitală de către ofiţerii de Investigaţii Criminale şi poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie din Judeţul Ialomiţa. Hristescu a fost prins de poliţişti în parcarea unui hipermarket din sectorul 3, după ce, iniţial, trecuse pe la un hotel, unde a fost însoţit de o femeie.

Fostul şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa a fost lăsat de poliţişti să se întoarcă acasă, pe traseu stabilit, însă a fost întocmit un proces-verbal de depistare, care a fost trimis Curţii de Apel Bucureşti. Procurorul Hristescu este acuzat de şantaj, trafic de influenţă şi favorizarea infractorului.

Şi omul de afaceri Nelu Iordache, care a stat în arestul Poliţiei aproape un an şi şase luni, a ajuns în arest la domiciliu, după ce judecătorii au schimbat măsura preventivă cu una mai uşoară. Nelu Iordache este judecat în dosarul privind deturnarea de fonduri europene pentru primul tronson din autostrada Nădlac-Arad.
Procurorii au arătat în rechizitoriu că suma de 31,5 milioane de lei încasată de la Compania Naţională de Austrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) SA „a fost utilizată, în realitate, pentru achitarea unor datorii restante a societăţii Romstrade SRL“.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările