De ce nu vor retrage SUA scutul de la Deveselu

Sistemul de la Deveselu a costat 800 de milioane de dolari

Problema Scutului antirachetă de la Deveselu, care i-a iritat pe ruşi încă din momentul în care s-a anunţat că va fi construit, ar putea fi discutată de preşedinţii Trump şi Putin la summitul de la Helsinki, a declarat consilierul preşedintelui rus, Iuri Uşakov, citat de agenţia Sputnik. Totuşi, scutul de la Deveselu va rămâne de neclintit din motive economice sau strategice, în pofida nemulţumirilor exprimate de Moscova.

„Se presupune că liderii vor discuta şi despre Acordul de lichidare a rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune, inclusiv în contextul amplasării de către SUA la baza antirachetă din România a lansatoarelor, capabile nu doar să intercepteze, dar şi să lanseze rachete Tomahawk“, a declarat Uşakov.

Analiştii militari consultaţi de „Adevărul“ consideră că, cel mai probabil, în discuţiile celor doi se va face referire la acest subiect, dar fără un rezultat palpabil. Mai mult, analistul militar Aurel Cazacu spune că un schimb de replici pe această temă le este chiar util celor doi. 

„Nu cred că se va desfiinţa acel  sistem antirachetă de la Deveselu. Probabil vor discuta pe această temă şi nu se va ajunge la o concluzie viabilă. Acest lucru le vine ca o manuşă celor doi. Pentru că situaţia va rămâne tensionată pe această temă,  Putin şi Trump vor avea argumente pentru a cere creşterea cheltuielilor militare. Situaţie ideală pentru Trump, care a solicitat la summitul NATO un buget de 4 la sută pentru apărare“, spune Aurel Cazacu.

Banii  pentru înzestrarea MApN şi gazele din Marea Neagră

Analistul mai consideră că, din contră, partea americană dă semne evidente că vrea să îşi întărească poziţiile în România. „Un argument în plus că nu se va întâmpla nimic cu Baza de la Deveselu este şi faptul că, în urmă cu numai câteva zile, la summitul NATO,  s-a discutat despre recalibrarea în sus a prezenţei aliate în România. Astfel, Brigada Multinaţională Sud-Est Craiova a primit statutul de unitate permanentă şi, în plus, s-a luat decizia înfiinţării unui centru de comandă operaţional. Asta înseamnă o mai mare atenţie acordată României“, mai spune specialistul. 

Aurel Cazacu şi-a mai motivat poziţia şi cu argumente de ordin economic. „România este acum un centru nodal din punct de vedere energetic. Şi aici am în vedere zăcămintele descoperite în Marea Neagră, dar nu numai. În plus, companiile americane mari din domeniul industriei de apărare au descins masiv la Bucureşti. Este vorba de contractele pentru corvete, blindate, elicoptere, avioane şi rachete. Numai programe mari şi costisitoare de înzestrare ale Armatei României. În acest moment, Statele Unite sunt strâns legate de România şi nu au de ce da semnale negative Bucureştiului“, a concluzionat Aurel Cazacu.

Orgolii satisfăcute

Un răspuns similar, dar argumentat diferit are şi Costin Georgescu, fost director al SRI. „Nu cred într-o regândire a strategiei vizavi de Baza de la Deveselu. Sigur, Putin va pune în discuţie chestiunea şi probabil va face şi public acest lucru pentru a le arăta ruşilor cum le pune el probleme americanilor. Le satisface orgoliul celor care vor să se simtă parte dintr-o naţiune mare, care se poate lua la harţă cu americanii. În acelaşi timp mai cred, însă, că Donald Trump nu va face pasul înapoi  pentru că ar fi o dovadă prea mare de slăbiciune în faţa Moscovei. În plus, Baza de la Deveselu are o importanţă strategică în zonă şi i-a costat pe americani 800 de milioane de dolari. Nimeni nu îşi permite să arunce aceşti bani“,  susţine fostul director al SRI.

Costin Georgescu mai spune că mai este vorba şi de un aspect tehnic. „Scutul antirachetă a fost gândit de Statele Unite, dar este în administrarea NATO, lucru care nu trebuie neglijat“, a precizat pentru  „Adevărul“ Costin Georgescu. 

Argumente de ordin tehnic din partea americanilor

Oficialii americani, români şi alţi responsabili din NATO au sublinat de mai multe ori că „scutul“ este unul pur defensiv şi nu poate diminua din capacităţile strategice ale Rusiei. Conform oficialilor americani, sistemul nu este capabil tehnic să contracareze o rachetă balistică intercontinentală lansată de Rusia. Oricum, numărul interceptorilor de la Deveselu sau de pe navele dotate cu Aegis nu ar fi suficient ca să facă faţă unui atac major din partea unei puteri precum Rusia.

Rusia vede în Trump un „partener“

Relaţiile dintre Statele Unite şi Federaţia Rusă sunt la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece, printre sursele de tensiune aflându-se războiul din Siria, criza din Ucraina şi acuzaţiile de ingerinţă a Rusiei în alegerile prezidenţiale americane din 2016. Iar pentru Moscova, obiectivul summit-ului de la Helsinki, care prevede o întâlnire „tête-à-tête“ a celor doi preşedinţi, asistaţi doar de interpreţii lor, urmată de un dejun de lucru cu cele două delegaţii, constă în „a începe o redresare a acestei situaţii negative în relaţiile bilaterale“, după cum a declarat consilierul de politică externă al Kremlinului Iuri Uşakov.

Acesta a dat asigurări că Moscova vede în Donald Trump un „partener“. „Îl considerăm pe Trump drept partenerul nostru cu care putem negocia“, a declarat el, adăugând că speră că după summit contactele între cei doi preşedinţi vor continua. „Suntem pregătiţi să examinăm practic toate chestiunile legate de relaţiile bilaterale şi de agenda internaţională“, a spus Uşakov, menţionând că „unul din subiectele principale va fi situaţia din Siria, mai ales în contextul prezenţei militare iraniene în această ţară“.

Recent, agenţia Bloomberg a relatat oficialii de la Kremlin negociau intens cu omologii lor de la Washington pentru a încheia cel puţin un acord, care să poată fi prezentat în SUA de către Donald Trump drept un triumf ce ar justifica o serie de paşi pentru îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale.

În principiu, a scris sursa anterior citată, citând doi consilieri de la Kremlin, Putin şi-ar fi dat acordul cu privire la pretenţiile americane şi israeliene, potrivit cărora forţele susţinute de Iran în sudul Siriei să fie ţinute la distanţă de graniţa israeliană şi înlocuite cu trupe loiale guvernului din Damasc.

Summit-ul, care va începe la ora 10.00 GMT (13.00, ora României) şi care se desfăşoară pe fondul unor măsuri sporite de securitate, „nu are nicio limită de durată“, cel puţin din partea Kremlinului, după cum au anunţat oficialii ruşi. 

În paralel cu summitul Trump-Putin, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, şi secretarul de Stat american, Mike Pompeo, vor avea la Helsinki prima lor întrevedere, ce se va axa mai ales pe dosare sensibile precum confiscarea unor bunuri imobiliare diplomatice ale Rusiei în SUA.

Deocamdată, nu este prevăzută o declaraţie comună la finalul summitului, însă cei doi preşedinţi vor susţine o conferinţă de presă. „Preşedinţii se vor limita, foarte probabil, la declaraţii verbale privind acordurile obţinute. Însă depinde de ei să decidă“, a mai spus consilierul de la Kremlin.