De ce nu operează Forţele Aeriene Române avioanele F-16 Fighting Falcon şi folosesc în continuare bătrânele şi periculoasele MIG 21 LanceR

De ce nu operează Forţele Aeriene Române avioanele F-16 Fighting Falcon şi folosesc în continuare bătrânele şi periculoasele MIG 21 LanceR

Acestea sun trei din cele 12 aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon aflate în dotarea forţelor terestre. După finalizarea programului de achiziţie vom avea 52 de astfel de aparate de luptă  FOTO Forţele Aeriene.

Cu piloţi insuficienţi, avioanele F-16  zboară numai în misiuni de antrenament, Escadrila 53 nefiind operativă. Şi după ce unitatea va intra în serviciu de luptă, poliţia aeriană va fi făcută în continuare şi de periculoasele MIG-uri până la achiziţionarea de către MApN a restului de 40 de F-16 pentru Forţele Aeriene.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aflate de ceva timp în dotarea Forţelor Aeriene Române, mai exact în cadrul Escadrilei 53, cele 12 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon nu sunt încă operaţionale din mai multe motive. În primul rând, numărul piloţilor care au terminat formarea pentru a putea opera un astfel de avion este insuficient. Concret, pentru a fi gata de luptă, piloţii români de F-16, care zboară sub numele “WARHAWKS” (Şoimii războiului –n.red.)  şi sub deviza “We prey, they pray” (Noi vânăm, ei se roagă-n.red.), trebuie să aibă la activ în jur de 200 de ore de zbor pe aceste aparate, în funcţie de tipul de misiune.
 
 
Conform unor surse, un pilot are nevoie între 140 şi 180 de ore de zbor pe F-16 Fighting Falcon pentru a fi declarat gata de luptă pe acest aparat. În mediile militare aliate, un cuantum de 200 de ore de zbor pe acest aparat este considerat ideal dar, la carte, sunt obligatorii cel puţin 140 de ore.
 
Diverse faze de pregătire
 
Apoi, un pilot trebuie să treacă prin diverse faze de pregătire pentru ca, în final, să execute o întreagă varietate de misiuni cu această aeronavă. Acest lucru se face pas cu pas şi după o planificare riguroasă. Ca exemplu, MApN a trimis iniţial în Portugalia la pregătire trei piloţi, după care şase şi mai apoi nouă. Din Portugalia au venit nouă piloţi antrenaţi, la diferite niveluri de antrenament. Acasă, cei mai experimentaţi au început să-i formeze pe piloţii care nu au fost selectaţi să plece la cursurile din străinătate.
 
În paralel, şi “instructorii” şi-au continuat si ei formarea pentru diverse tipuri de misiuni. În plus, piloţii care sunt la un grad înalt de pregătire pleacă în Statele Unite unde fac antrenamentele finale cu piloţi-instructori americani.
 
Şi toată această pregătire se face la niste standarde stricte care, susţin piloţii, nu sunt compatibile sută la sută cu cele româneşti.
Scopul final al acestor cursuri intensive este încadrarea structurii Escadrilei 53 cu  personal apt de luptă în orice moment. Conform standardelor NATO încadarea minimă pentru acest tip de avion este de 1,5 piloţi pe fiecare aparat de luptă, adica avem nevoie de cel puţin 18 piloţi cu toate cursurile încheiate.
 
Muniţia trebuie să fie în stoc
 
În fine, pentru a declara  Escadrila 53 ca fiind operativă, la respectiva bază Aeriană trebuie să fie în stoc toate tipurile de muniţie pe care le foloseşte F-16 Fighting Falcon.
Demersuri în acest sens s-au făcut sau sunt în curs de a fi puse în practică. De exemplu, în luna ianuarie a acestui an,  Departamentul American al Apărării a desemnat compania Raytheon Missile Co. din Tucson, Arizona, câştigătoarea unei licitaţii pentru furnizarea de rachete aer - aer de tip AMRAAM. 
Până în ianuarie 2020, compania va furniza rachete în valoare de peste 630 de milioane de dolari. Conform Departamentului American al Apărării un anumit procent din aceste rachete va ajunge în România  pentru înarmarea avioanelor F-16.
Advanced Medium-Range Air-to-Air Missile, pe scurt AMRAAM, este o rachetă aer-aer ultramodernă cu rază de medie de acţiune (dincolo de raza vizuală), cu radar activ propriu.
 
Conform unor specialişti, racheta AMRAAM are puţini rivali pe piaţă. S-a dovedit a fi letală în luptă, echipamentele de căutare fiind capabile să găsească rapid ţintele în cele mai dificile medii de luptă.
 
Procurată de 37 de ţări, inclusiv SUA., racheta AMRAAM şi-a dovedit eficacitatea în luptă fiind în dotarea unor avioane ca F-16, F-15, F / A-18, F-22, Typhoon, Gripen, Tornado şi Harrier.
 
De ce rămân la zbor bătrânele şi periculoasele MIG-uri
 
Chiar dacă piloţii ar fi gata pregătiţi, iar muniţia ar fi în magaziile Escadrilei 53, vechile MIG-uri 21 LanceR nu ar fi retrase de la zbor pentru simplul motiv că numărul de aparate F-16 este insuficient, susţin surse militare. Şi această situaţie va persista câţiva ani buni până se va concretiza intenţia declarată a MApN de a achiziţiona încă 40 de avioane F-16 Fighting Falcon.
Aşadar, bătrânele MIG-uri aflate în dotare într-un număr neprecizat vor face în continuare poliţie aeriană . Cifra este ţinută confidenţială de MApN, dar unele surse susţin că, din cele 111 avioane modernizate de firma israeliană Elbit cu avionică nouă şi sisteme care să fie compatibile NATO, mai sunt în stare de zbor şi de a efectua misiuni numai în jur de 30. Asta pentru că cel puţin 15 avioane s-au prăbuşit, unele variante au fost retrase, iar altele sunt folosite pentru piese de schimb. 
 
MIG prăbuşit pe 7 iulie  
 
Un ultim astfel de MIG modernizat s-a prăbuşit pe 7 iulie, iar pilotul aflat la manşă, locotenent-comandorul Florin Rotaru, a decedat. Aeronava s-a prăbuşit şi a ars într-un glob de foc, în jurul orei 13.30, după un zbor executat în cadrul unui miting aerian organizat pe aerodromul militar Borcea. Cauzele accidentul sunt încă în cercetare, iar procurorii militari au deschis un dosar penal pentru infracţiunea de ucidere din culpă.
 
 
citeste totul despre: