De ce devine tot mai agresivă Rusia lui Putin la Marea Neagră şi cum ripostează Pentagonul FOTO VIDEO

De ce devine tot mai agresivă Rusia lui Putin la Marea Neagră şi cum ripostează Pentagonul FOTO VIDEO

La ,,Sea Shield 21” au mai participat 16 vase de luptă  Foto: Forţele Navale Române

În masivele manevre militare ruseşti din Crimeea şi Krasnodar, Rusia îşi flexează muşchii pentru a capta atenţia Occidentului, pentru a satisface sentimentul patriotic al ruşilor tot mai deranjaţi de conducerea de la Kremlin, dar şi pentru a tempera eventuale răzvrătiri ale generalilor, consideră analiştii. La rândul lor, americanii le-au transmis ruşilor că Marea Neagră nu este „curtea lor de joacă”

Atitudinea Rusiei în zona Mării Negre devine tot mai agresivă, iar recent, la ordinul Moscovei, trupe din Forţele Armate ale Federaţiei Ruse au declaşat o serie de manevre militare în Peninsula Crimeea şi în zona Krasnodar. Mişcările de trupe sunt motivate oficial ca fiind numai o banală verificare a modului în care s-a realizat instrucţia de iarnă, dar experţii în domeniu au observat că militarii ruşi pun în practică scenarii complexe, în cadrul cărora comandanţii au ocazia să demonstreze cum îşi pot lua prin surprindere inamicii. 
 
Foarte important, grupările navale, unităţile Forţelor Terestre, Aviaţia şi Apărarea Antiaeriană vor îndeplini misiuni atât în ofensivă, cât şi în defensivă. Practic, grupuri tactice de nivel batalion vor desfăşura exerciţii comune cu echipaje ale navelor de luptă şi cu escadrile ale Aviaţiei Tactice, Aviaţiei Forţelor Terestre şi Aviaţiei Navale.
 
Analistul militar Aurel Cazacu consideră că aceste mişcări de trupe ale Rusiei în zona Mării Negre vin într-un context general, dar au şi o legătură stânsă cu interesele directe ale lui Putin. „Presat tot mai mult de societatea civilă, şeful de Kremlin vrea să readucă pe agenda ruşilor războiul din Crimeea crezând că aşa le va distrage atenţia. Apoi, Putin mai acţionează coarda patriotică a ruşilor vrând să le arate, să le dea satisfacţie, că fac parte dintr-o naţiune puternică din punct de vedere militar.
 
«Ţarul» de la Kremlin trebuie să-şi ţină militarii şi mai ales generalii ocupaţi, satisfăcuţi şi îndestulaţi ca să nu le vină idei de răzvrătire.
Aurel Cazacu,
analist militar
 
 În plus, Putin ţine atenţia internaţională ridicată transmiţând mesajul: «Suntem aici, nu ne jucăm!». Un alt aspect este chiar şi mai sensibil. «Ţarul» de la Kremlin trebuie să-şi ţină militarii şi mai ales generalii ocupaţi, satisfăcuţi şi îndestulaţi ca să nu le vină idei de răzvrătire. În timpul acestor manevre, generalii devin figuri publice, dau declaraţii în media, dar încasează şi diurne de deplasare care nu sunt de neglijat”, susţine expertul.
 

Nu ne panicăm, dar ne pregătim

 
În ciuda acestor semnale, Aurel Cazacu nu crede că, într-un viitor apropiat, lucrurile vor escalada periculos de mult. „Nu văd o confruntare militară în adevăratul sens al cuvântului între NATO şi Rusia, cel puţin nu în perioada imediat următoare. Ne aflăm însă într-un război-hibrid în care componenta cibernetică, precum şi latura propagandistică prind un puternic avânt, mai ales în contextul pandemic în care ne aflăm”, spune specialistul.
 
Aurel Cazacu susţine că, totuşi, nu trebuie să ne relaxăm când ne referim la agresivitatea Rusiei. „Trebuie să ne continuăm demersurile de înzestrare şi trebuie să ne antrenăm militarii. Programul corvetelor trebuie deblocat cât mai repede pentru că tocmai de aceste nave avem nevoie la Marea Neagră. Trebuie să finalizăm cât mai repede programul de înzestrare cu baterii de rachete de coastă care sunt cruciale pentru apărarea litoralului. Este foarte bine că am primit primele baterii de rachete antiaeriene sau sol-sol (Patriot şi HIMARS - n.red.), dar trebuie ca militarii să se şi antreneze cu ele. Ştiu că rachetele sunt scumpe (preţul unui vector Patriot este de aproximativ un milion de dolari - n.red.), dar operatorii români trebuie să vadă cum se fac tragerile reale. Simulatoarele nu sunt îndeajuns”, a precizat Aurel Cazacu. 
 

Reinventarea URSS şi reacţia americană

 
La rândul lui, fostul director al SRI Costin Georgescu consideră că atitudinea belicoasă a Rusiei era oarecum de aşteptat. „În primul rând, Rusia are în plan să ajungă să aibă influenţă până la gurile Dunării. Războiul din Crimeea a fost numai un început. Apoi, Putin a observat că Ucraina se apropie tot mai mult de NATO şi mai ales de SUA, şi acest lucru îl supără teribil. Lui i-ar fi plăcut să aibă la Kiev un guvern pro-rus, precum în Belarus, de exemplu. Putin are în cap o reinventare a ambiţiilor Uniunii Sovietice şi face exact ce au înţeles să facă majoritatea şefilor URSS-ului, să-şi «umfle muşchii». Noroc că NATO şi aliaţii au grijă să-l mai tempereze cu o prezenţă militară consistentă şi de ultimă ora în zona Mării Negre”, a precizat Costin Georgescu. 
 
În acest context, recent încheiatul exerciţiu naval aliat „Sea Shield 2021”, organizat de România în Marea Neagră, a demonstrat că Pentagonul este decis să trateze cu toată seriozitatea agresivitatea Moscovei în regiune aducând în coasta Rusiei două nave cu mare putere de foc. Este vorba de crucişătorul american USS Monterey (CG-61), din clasa Ticonderoga, şi de distrugătorul american USS Thomas Hudner (DDG-116), din clasa Arleigh Burke. Practic, spun experţii, US Navy a transmis Kremlinului mesajul că Marea Neagră nu este „curtea de joacă” a Rusiei.
 
„Misiunea noastră demonstrează că angajamentul SUA faţă de aliaţi a fost şi va fi întotdeauna o ţintă majoră a U.S. 6th Fleet”, a declarat căpitanul Joseph A. Baggett, comandant al USS Monterey. „Vizita lui Monterey demonstrează relaţia puternică de securitate dintre SUA şi aliaţii NATO şi întăreşte operaţiunea noastră în sprijinul stabilităţii în regiunea Mării Negre”, a precizat Joseph A. Baggett, citat într-un comunicat al U.S. Naval Forces Europe and Africa.
 
 Analiştii susţină că, deşi US Navy s-a mai antrenat şi în trecut în Marea Neagră, în prezent este evident că Pentagonul şi-a intensificat efortul de a contracara o Rusie din ce în ce mai agresivă pentru a-i linişti pe aliaţii mai mici din zonă. Un exerciţiu naval precum „Sea Shield 2021” „atrage cu siguranţă atenţia Rusiei”, a subliniat, citat de „Washington Times”, Brent Sadler, un ofiţer în rezervă al US Navy, care acum este unul dintre experţii Heritage Foundation. 
 

Arsenalul adus de US Navy

 
Pentru o estimare cât mai exactă a arsenalului adus de Pentagon la „Sea Shield 2021” trebuie spus că USS Monterey (CG-61) dispune de două platforme cu câte 61 de rachete, care pot lansa inclusiv devastatoarele rachete de croazieră Tomahawk, care au o bătaie de până la 2.500 de kilometri.
 
USS Monterey (CG-61) FOTO: US Navy/  Petty Officer 3rd Class Chelsy Alamina
 
Pe de altă parte, USS Monterey poate lansa şi rachete anti-balistice similare celor folosite de Scutul de la Deveselu, dar şi rachete de nimicire a submarinelor inamice. În plus, nava mai are şi sisteme de rachete anti-navă Harpoon şi 2 tunuri rapide robotizate Phalanx CIWS Block 1B. Apoi, distrugătorul USS Thomas Hudner (DDG-116) dispune de platforme care pot lansa 96 de rachete de divese tipuri (inclusiv Tomahawk), de un tun robotizat Phalanx CIWS Block 1B, dar şi de două tuburi de lansare a torpilelor.
 
În afară de cele două nave americane, la ,,Sea Shield 21” au mai participat 16 vase de luptă (fregate, corvete, dragoare şi vânătoare de mine, nave purtătoare de rachete, o navă de patrulare şi remorchere maritime) şi 10 aparate de zbor din Bulgaria, Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania şi Turcia
 
Intrarea USS Monterey (CG-61) în Marea Neagră
 
  
Modul în care lansează USS Monterey (CG 61) rachete de croazieră Tomahawk
 
 

USS Thomas Hudner (DDG-116) întrând în Marea Neagră
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările