Cuviosul Teodosie "Hapsâneanul": un hotel, două case şi 19 hectare de teren

Înalt Preasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, s-a făcut proprietar peste cele mai profitabile surse de venit ale mănăstirii pe care a ctitorit-o în localitatea sa natală, Dorna Arini, din judeţul Suceava. Mănăstirea din Arini i-a cedat lui ÎPS Teodosie un hotel, două case şi 19 hectare de teren. Măicuţele au rămas cu biserica, chiliile, clopotniţa şi jumătate de hectar de fâneaţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Istoria mănăstirii de la Dorna Arini, judeţul Suceava, începe în anul 1999, când actualul arhiepiscop de Constanţa, ÎPS Teodosie, a primit de la părinţii săi drept moştenire aproape un hectar de teren. Cum călugării şi înalţii ierarhi nu au voie să deţină averi personale, întrucât au depus aşa-numitul jurământ de sărăcie, Teodosie a donat terenul bisericii şi a decis să construiască pe el o mănăstire, care avea să primească hramul „Acoperământul Maicii Domnului".

Citeşte şi:Înţelegere dubioasă între mitropoliţii Olteniei şi Ardealului. Nu merg la facultate, dar încasează sume consistente

Deutsche Welle: „În România, un preot rău distruge cât pot zidi 40 de preoţi buni!"

Lucrările au demarat în anul 2000 şi s-au limitat, iniţial, la toate cele trebuincioase unei mănăstiri: biserica, stăreţia, chiliile pentru maici şi clopotniţa. Toate acestea au fost ridicate cu ajutorul donaţiilor pe care Teodosie le-a strâns atât de la localnici, dar mai cu seamă din arhiepiscopia pe care o conducea, cea de la Constanţa.

Banii strânşi nu erau deloc puţini, drept pentru care, începând cu anul 2003, afacerile mănăstirii s-au extins. A mai fost construit un hotel cu cinci etaje, un pavilion administrativ aferent hotelului, spaţii de producţie etc. Totodată, mănăstirea a cumpărat numeroase alte terenuri în împrejurimi, însumând aproape 20 de hectare.

Partea leului

În urmă cu două luni, la 7 iunie 2010, un notar din Vatra Dornei autentifica un aşa-numit „contract de schimb". Nu e foarte clar în ce constă schimbul, întrucât actul seamănă mai degrabă cu unul de împărţire a unei proprietăţi.

Una dintre părţile semnatare era Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului", reprezentată de stareţa sa, maica Veniamina, cu numele civil Mareta Badea. Cealaltă parte semnatară era nimeni altul decât ctitorul mănăstirii, Teodosie Petrescu, „cunoscut şi sub pseudonimele ÎPS Teodosie Tomitanul şi PS Episcop Teodosie Snagoveanul" - după cum se precizează în contract.

Potrivit documentului, Teodosie dă „în deplină proprietate" mănăstirii strictul necesar pentru funcţionare: biserica, chiliile, stăreţia, clopotniţa şi terenurile de sub ele, însumând vreo 2.500 de metri pătraţi. De asemenea, mănăstirea mai primea o jumătate de hectar de fâneaţă.

Mănăstirea s-a dovedit însă mult mai generoasă. Teodosie a primit, tot în „deplină proprietate", hotelul şi pavilionul administrativ aferent, terenurile de sub ele, spaţiile de producţie, o vilă cu etaj, o casă şi nouă terenuri, fâneaţă şi teren arabil, însumând 19 hectare. Practic, tot ce a achiziţionat mănăstirea în ultimii ani revine în proprietatea ctitorului său.

Banii au rămas în familie

ÎPS Teodosie şi-a cam încălcat jurământul de sărăcie depus în momentul în care a devenit călugăr  Foto: Gheorghe Florin

Şi un amănunt interesant: pe lângă suprafaţa moştenită de la părinţi, multe dintre terenurile achiziţionate între timp de mănăstire provin de la rude de-ale ÎPS Teodosie. „Ştiu că mănăstirea e ridicată pe terenul moştenit de Preasfinţit de la părinţi, dar nu vă pot spune ce alte terenuri mai are în proprietate", a spus o localnică din Dorna Arini. Chiar dacă stau acolo de mulţi ani, oamenii spun că nu i-a interesat vreodată ce se întâmplă dincolo de zidurile mănăstirii.

Actul de schimb trădează însă provenienţa terenurilor. Astfel, două suprafeţe însumând aproape patru hectare de fâneaţă şi teren arabil provin de la unchiul lui Teodosie, Victor Petrescu, iar alte două terenuri de fâneaţă, însumând peste un hectar, provin de la moştenitorii aceluiaşi Victor Petrescu.

Un alt teren, de 2,5 hectare, a fost cumpărat de la numiţii Pavel şi Elena Odochian, împreună cu Maria Chiruţă. Aceasta din urmă a spus că toţi sunt rude mai îndepărtate ale ÎPS Teodosie şi că alături de fraţii ei a vândut terenul Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului".

„Terenul l-am vândut mănăstirii împreună cu doi fraţi de-ai mei, acum zece ani cred, prin maica stareţă de atunci. Nu mai ştiu cine este acum că s-au tot schimbat. Nu mai ştiu la ce preţ, dar oricum destul de ieftin. Ştiu că sunt persoane care au şi donat terenuri", a spus Maria Chiruţă.

Schimb „echitabil"

Contractul de schimb nu conţine nicio referire privind valoarea bunurilor care au făcut obiectul tranzacţiei. Explicaţia se află tot în document, unde se precizează: „Ambele părţi suntem de acord cu acest schimb reciproc al imobilelor descrise mai sus, oricare ar fi valoarea lor şi fără ca vreuna dintre părţi să mai dea ceva celeilalte, reprezentând o eventuală diferenţă de preţ".  

La puţin timp după semnarea actului, maica stareţă Veniamina a plecat, fără ca cineva de la mănăstire, din sat sau de la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor să ne poată spune unde se află acum.

Bunurile ajung la o viitoare fundaţie

Spre finalul contractului de schimb este descrisă vag şi soarta viitoare a bunurilor cedate lui ÎPS Teodosie. Potrivit acestuia, imobilele vor constitui activul patrimonial al viitoarei fundaţii „Sfinţii Procopie şi Elisabeta", pentru care s-a făcut rezervare de nume la Ministerul Justiţiei. Fundaţia urmează să aibă ca scop „sprijinirea amenajării şi dezvoltării Aşezământului Monahal Mănăstirea «Acoperământul Maicii Domnului»" - adică exact a mănăstirii care tocmai a renunţat la acest patrimoniu. Nu se precizează nimic în ce constă acest sprijin, dar se arată că, dacă acesta nu se va materializa, contractul de schimb poate fi revocat „total sau parţial" - dar „ţinând cont de statutul de ctitor al dobânditorului".

Ierarhii nu vor să comenteze

Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului" de la Dorna Arini funcţionează sub autoritatea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, care, potrivit actului de schimb, şi-ar fi dat acordul pentru efectuarea tranzacţiei. Rugat să comenteze trocul dintre mănăstire şi ctitorul său, şi dacă, într-adevăr, acesta a fost făcut cu acordul său, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, a precizat că aceste lucruri privesc doar Biserica: „Acestea sunt nişte probleme strict bisericeşti. Nu comentez în niciun fel aceste aspecte", a spus arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Şi ÎPS Teodosie este zgârcit în declaraţii. „Nu este treaba dumneavoastră", s-a limitat să ne răspundă arhiepiscopul de la Constanţa.

Şi-a urcat părinţii printre sfinţi

Fundaţia care se presupune că va avea drept patrimoniu averea pe care a primit-o ÎPS Teodosie se va numi „Sfinţii Procopie şi Elisabeta". În calendarul ortodox, nu există nicio sărbătoare care să poarte exact acest nume. Există cinci zile în care se prăznuiesc diverşi sfinţi Procopie (Decapolitul, cel din Cezareea, cel din Smirna etc.) şi trei zile în care sunt sărbătorite sfinte care poartă numele de Elisabeta. Explicaţia denumirii pe care ÎPS Teodosie a ales-o pentru fundaţie o găsim în datele sale de stare civilă: părinţii săi se numesc Procopie şi Elisabeta.

A garantat cu veniturile Arhiepiscopiei Tomisului

Acumularea averii din complexul monahal de la Dorna Arini nu s-a făcut doar din donaţiile enoriaşilor şi ale companiilor din Suceava şi Constanţa.

O altă sursă de finanţare a fost un credit de 500.000 de euro, contractat la 27 martie 2006 de la Bancpost SA. Potrivit Arhivei Electronice de Garanţii Reale Imobiliare, creditul nu a fost angajat de către mănăstire ca atare, proprietara la acea vreme a întregii averi, ci de către Arhiepiscopia Tomisului.

Împrumutul a fost garantat prin gajarea a două conturi curente deschise la Bancpost de Arhiepiscopia din Constanţa şi prin ipotecarea hotelului în favoarea băncii.

Transferul hotelului în proprietatea lui ÎPS Teodosie s-a făcut fără aprobarea băncii, fiind făcută doar precizarea că „înscrierea în cartea funciară a noului proprietar se va face după obţinerea acordului de înstrăinare de la creditor".

Perla potcapului: hotelul

Cabinele de duş au şi sistem audio  Foto: Adevărul



Mănăstirea ridicată în Dorna Arini intimidează prin măreţia sa încă de la intrare. La numai câteva zeci de metri peste drum de lăcaş curge râul Bistriţa. O clopotniţă de dimensiuni ameţitoare străjuieşte două porţi mari, din lemn sculptat. În spatele lor se deschide o curte largă, pavată cu piatră. În capătul aleii, după ce urci zeci de trepte, ajungi la bisericuţa mănăstirii, realizată, la rândul său, din lemn sculptat.
Din averea primită din partea mănăstirii de către Teodosie, perla potcapului o reprezintă hotelul.

Clădirea are cinci etaje şi o mansardă, iar faţada este exclusiv din lemn sculptat, care fură imediat ochiul turistului. Hotelul a fost finalizat în 2005, are 40 de camere cu baie comună la fiecare două încăperi, şi este clasificat la două stele. „Deocamdată avem doar camere cu baie comună, dar vor fi şi cu baie separată, pentru că se construieşte o nouă pensiune în apropiere", a declarat Gheorghe Iacob, administratorul hotelului.

De turişti se ocupă maica Pelaghia, o femeie mărunţică, cu privirea mai tot timpul plecată şi pasul mărunt. Le spune turiştilor interesaţi să se cazeze o noapte la mănăstire, că trebuie să achite 50 de lei de persoană şi că în aceiaşi bani beneficiază şi de mic dejun.

Maica Pelaghia conduce apoi turiştii spre cameră. De-o parte şi de alta sunt uşile de la dormitoare, iar în faţă, baia. Camera are un aer modern, dat de aplicaţiile din ÎPSos de pe perete şi plafon. Pe cele două paturi, lenjeria albă pare că a fost aranjată de un soldat disciplinat. Fiecare cameră are câte o icoană pe perete, televizor color şi vedere spre una dintre laturile bisericii. În baie, gresie şi faianţă, iar cabina de duş are integrat, pe lângă o mulţime de comenzi menite să crească confortul, şi un sistem audio.

Citeşte şi: Înţelegere dubioasă între mitropoliţii Olteniei şi Ardealului. Nu merg la facultate, dar încasează sume consistente

Dosar penal, dosar de Securitate

ÎPS Teodosie este urmărit penal sub acuzaţia de luare de mită şi complicitate la fals intelectual, după ce, în mai 2009, un reporter sub acoperire i-ar fi oferit, printr-un consilier, mită pentru a-l înscrie la Facultatea de Teologie din Constanţa la şase luni după începerea cursurilor. Dosarul a fost trimis la DNA, întrucât Teodosie ar fi comis fapta în calitate de decan al Facultăţii de Teologie, şi nu în cea de arhiepiscop al Tomisului.

În august 2006, Teodosie a recunoscut că a semnat un angajament cu Securitatea, dar susţine că a făcut-o „din motive patriotice" şi că a consimţit să colaboreze doar pentru „motive majore ale statului".

Împărţirea averii

ÎPS Teodosie a dat mănăstirii:

-Teren de 870 mp, pe care se află biserica.
-Teren de 395 mp, pe care se află stăreţia.
-Teren de 1.296 mp, pe care se află chiliile maicilor.
-Teren de 5.045 mp de fâneaţă, pe care se află şi clopotniţa.

Mănăstirea i-a dat lui ÎPS Teodosie:

-Hotel şi terenul aferent de 375 mp.
-Sediu administrativ şi spaţii de producţie, 420 mp, şi adăpost de animale de 636 mp.
-Fâneaţă de 5.469 mp cu casă de 44 mp la sol.
-Teren de 47.499 mp, pe care se află o casă P+1 de 100 mp la sol, fântână de 9 mp, grajd de 83 m.
-Fâneaţă de 36.487 mp.
-Teren arabil de 2.832 mp.
-Fâneaţă de 6.197 mp.
-Fâneaţă de 6.114 mp.
-Fâneaţă de 25.005 mp.
-Fâneaţă de 9.979 mp.
-Fâneaţă 50.000 mp.

Prima şi ultima pagină din aşa-numitul „contract de schimb“, în fapt un document de împărţire a unei proprietăţi

Acte Teodosie


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: