Cum şi-au justificat judecătorii de la CCR cumularea pensiei speciale cu salariul

Cum şi-au justificat judecătorii de la CCR cumularea pensiei speciale cu salariul

Preşedintele CCR Valer Dorneanu (primul din stânga), fostul şef al MJ Tudorel Toader (al treilea) şi fostul şed al DNA, Daniel Morar (ultimul) Imagine: Adevărul

Singurii magistraţi care beneficiază, în acelaşi timp, şi de pensie de serviciu, şi de salariu vor dezbate, pe 14 iulie, sesizările în legătură cu legea privind noul sistem de impozitare a pensiilor speciale. Judecătorii CCR au hotărât, în 2016, de ce ei merită nu doar o pensie specială, ci pot cumula pensia cu salariul de la instanţa de control constituţional.

Ştiri pe aceeaşi temă

Decizia CCR cu privire la neconstituţionalitatea impozitării pensiilor de serviciu este uşor de intuit doar din prisma jurisprudenţei Curţii Constituţionale. De exemplu, în decizia nr. 262/2016, CCR a statuat că magistraţii CCR pot să ia şi pensie, şi salariu, iar de atunci aproape toţi judecătorii de la instanţa de control constituţional încasează lunar venituri de peste 10.000 de euro.

Augustin Zegrean (preşedinte), Valer Dorneanu, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea , Daniel Marius Morar, Puskas Valentin Zoltan, Simona-Maya Teodoroiu, Mihaela Senia Costinescu şi Tudorel Toader au semnat decizia din 2016, pe care au luat-o în unanimitate.
 
Sesizarea a fost făcută în 2016 de actuala judecătoare a CCR Mona-Maria Pivniceru în dosarul nr. 7.783/99/2015 al Tribunalului Iaşi, în care ea era parte. Mona Pivniceru, fost judecător la Curtea Supremă, nu avea suficientă vechime pentru a se pensiona anticipat, astfel că miza procesului era recalcularea vechimii ei în magistratură, astfel încât să includă mandatul în fruntea Ministerului Justiţiei (2012-2013) şi pe cel de judecător CCR (2013-prezent). Trebuie precizat că mandatul unui judecător CCR este de 9 ani, astfel Mona Pivniceru va sta în funcţie până în 2022.
 

Mona Pivniceru, pensionară de lux

 
Demersul juridic deschis de Mona Pivniceru a transformat-o nu numai într-o „pensionară specială”, ci într-una „de lux”, deoarece colegii ei din CCR au profitat de ocazie şi au statuat că atât ea, cât şi ceilalţi judecători de la instanţa de control constituţional pot cumula pensia cu salariul. Şi astăzi, 7 magistraţi din 9 magistraţi ai CCR (inclusiv Mona Pivniceru) sunt beneficiari de pensii speciale, pe care le bagă în buzunar pe lângă salariu. Asta pentru că, în 2016, Curtea a reţinut că beneficiul pensiei de serviciu se acordă pentru calitatea de judecător al Curţii Constituţionale, indiferent de momentul pensionării persoanei care deţine sau a deţinut această calitate.
 

Argumentele judecătorilor CCR: unii erau discriminaţi

 
Legea în vigoare în 2016 făcea discriminare – spuneau magistraţii CCR – între judecătorii de la această instanţă care se pensionaseră anticipat şi cei care, din diverse motive, nu o făcuseră. Pe fondul sesizării Monei Pivniceru, judecătorii CCR aveau să înlăture „nedreptatea”. „În aceste condiţii, diferenţierea făcută, printr-o interpretare care are în vedere numai momentul împlinirii vârstei de pensionare în timpul mandatului, creează o discriminare evidentă între persoane care se află în aceeaşi situaţie juridică. Aşadar, interpretarea dată textului de lege în sensul că un fost judecător al Curţii Constituţionale, dacă îndeplineşte condiţiile de pensionare la un moment ulterior încheierii mandatului său, nu va beneficia direct de pensie de serviciu (…) este neconstituţională, întrucât vizează aplicarea unui tratament juridic diferenţiat unei persoane (fost judecător al Curţii Constituţionale) aflate într-o situaţie juridică identică cu a altei persoane (judecător în funcţie al Curţii Constituţionale). Prin urmare, Curtea a constatat că o atare interpretare este contrară art. 16 din Constituţie şi, excedând cadrului constituţional, urmează a fi exclusă de la aplicare”, se arată în decizia CCR din 2016.
 

Fără limită de vârstă sau venituri

 
Judecătorii CCR au arătat că lor legea nu le impune o vârstă maximă pentru desfăşurarea activităţii, astfel încât, pensionari sau nu, mandatul lor este de 9 ani.
 
„Curtea reţine că mandatul judecătorului constituţional are o durată expres stabilită, respectiv 9 ani. (…) Dispoziţiile constituţionale nu stabilesc nicio condiţie privind vârsta maximă pe care persoana care urmează a exercita funcţia de judecător constituţional trebuie să o aibă la data numirii în funcţie şi nici condiţia încetării mandatului la data împlinirii vârstei legale de pensionare sau a întrunirii condiţiilor legale de pensionare. Cu alte cuvinte, odată numită în funcţia de judecător constituţional, persoana care exercită mandatul a cărui durată este prevăzută expres de norma constituţională îşi va îndeplini atribuţiile constituţionale şi legale pe toată durata mandatului, independent de dobândirea calităţii de pensionar pe parcursul acestuia. Astfel, întrunirea condiţiilor legale de pensionare dă dreptul persoanei în cauză să solicite acordarea drepturilor aferente de la data dobândirii calităţii de pensionar, judecătorul constituţional, întrucât îşi continuă activitatea jurisdicţională, urmând a cumula indemnizaţia de serviciu cu pensia de serviciu, prevăzute de lege”, scrie în decizia CCR.
Aşa se face că Mona Pivniceru – pe lângă salariul de la CCR de peste 300.000 de lei – a beneficiat de o pensie specială în 2018 de 384.000 de lei. În total, veniturile sale depăşesc 12.000 de euro lunar, din care pensia specială, pentru care s-a luptat în 2016, depăşeşte 6.700 euro. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: