Cum sfidează şefii judeţului Tulcea dreptul de proprietate al statului şi al agricultorilor privaţi din Deltă
0
Războiul declanşat de Consiliul Judeţean Tulcea împotriva agricultorilor din Deltă, pe care i-au deposedat abuziv de patrimoniu, face victime colaterale: statul român. Terenurile luate de la societăţile agricole privatizate sunt revendicate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.
„Adevărul“ a dezvăluit modul în care şefii judeţului Tulcea au jefuit patrimoniul agricultorilor din Deltă, sfidând chiar dreptul statului asupra proprietăţii.
La începutul lunii august, Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea a respins solicitarea companiei Agroldelta Sireasa de emitere a certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din propriul patrimoniu, pe motiv că acestea fac parte acum... din inventarul public al judeţului.
Deşi Agroldelta este o companie privată acum, statul are încă un interes legitim în această societate. Asta pentru că, în momentul în care a fost deposedată de active, Agrodelta Sireasa SA era deţinută de AVAS. Compania a fost vândută 10 ani mai târziu, iar în preţul tranzacţiei nu au intrat şi imobilele trecute ilegal în domeniul judeţului Tulcea.
Aşa că, după redobândirea patrimoniului, capitalul social al companiei va fi majorat cu valoarea terenurilor. Cu alte cuvinte, statul, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS (moştenitoarea AVAS), va redeveni acţionar, prin aportul adus în societate.
Agrodelta este una dintre societăţile înfiinţate în 1991, prin desprinderea din „Centrala – mamut“ care administra bunurile din Delta Dunării, IECRNDD 1 Mai (Întreprinderea de Exploatare Complexă a Resurselor Naturale Delta Dunării), în temeiul Legii 15/1990. Prin efectul legii, societăţile au preluat în proprietate toate bunurile fostei întreprinderi de stat (inclusiv terenurile agricole şi digurile).
„Proprietari“ fără titlu
Pentru a justifica refuzul, CJ Tulcea, prin vocea preşedintelui Horia Teodorescu (PSD) a invocat că terenurile agricole fac parte acum din inventarul judeţului, adică sunt ale autorităţilor locale.
Funcţionarii de la Tulcea ignoră cu bună ştiinţă dreptul de proprietate. Potrivit art. 8 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, „Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale, la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar, se poate face numai cu plată şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. În lipsa acordului menţionat, bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire“. Or, Agrodelta a fost deposedată de terenuri printr-o simplă hotărâre a CJ Tulcea.
Consiliul Judeţean Tulcea încalcă chiar dreptul de proprietate al statului
Mai spun reprezentanţii CJ Tulcea că, potrivit Legii 69/1996 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării, terenurile din perimetrul rezervaţiei constituie domeniu public de interes judeţean.
Nici acest argument nu stă în picioare, pentru că, la momentul înfiinţării rezervaţiei, Agrodelta era proprietară asupra terenurilor, prin efectul Legii 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. O spun chiar judecătorii Curţii Supreme, potrivit cărora niciun act normativ emis ulterior, după data la care societatea comercială a devenit proprietar, fie în temeiul Legii 15/1990, fie în temeiul Legii 18/1991, nu poate constitui titlul statului.
„Legile şi hotărârile de guvern adoptate după anul 1989 nu pot constitui titlu de proprietate, întrucât ar însemna că bunul a fost expropriat după anul 1989, fapt care nu ar fi posibil decât în condiţiile impuse de Constituţia României privind exproprierea unui bun pentru cauză de utilitate publică. Aşadar, statul român ar trebui să prezinte un titlu valabil pentru care proprietatea bunului ar fi intrat în patrimoniul său, înainte de anul 1990“, se arată în Decizia 561/07.02.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cu alte cuvinte, după adoptarea legii de înfiinţare a rezervaţiei, terenurile Agrodelta puteau fi introduse în domeniul public de interes judeţean într-un singur mod: exproprierea, prin despăgubirea proprietarilor, în baza Legii 213/1998 privind regimul proprietăţii publice.
Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării a mai încercat să pună mâna abuziv pe terenurile Agrodelta, invocând introducerea acestora în domeniul public, dar judecătorii au respins toate acţiunile.
Legea 15, spaima baronilor
Actul normativ încălcat grosolan în acest caz, dar şi în multe altele, şi pe care şefii judeţului TUlcea au încercat să-l desfiinţeze, este Lege 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale.
Legea a fost atacată de mai multe ori la Curtea Constituţională, dar de fiecare dată judecătorii au stabilit că societăţile sunt proprietare, legal, pe terenuri.
Legea 15/1990, în vigoare şi astăzi, prevede expres că noile societăţi comerciale (în care statul era unic acţionar, până la privatizare) sunt proprietarele terenurilor şi a tuturor bunurilor: „Bunurile din patrimoniul societatii comerciale sunt proprietatea acesteia“ (art. 20, alin. 2).
Articolul de lege constituie titlul de proprietate asupra terenurilor societăţilor comerciale înfiinţate astfel, dar nicidecum de proprietate a statului, a statuat Curtea Constituţională prin mai multe decizii:
- „Trebuie subliniat faptul ca bunurile societăţilor comerciale nu constituie proprietate de stat, ci proprietate privată, chiar daca statul deţine la societăţile comerciale majoritatea capitalului social. (...) Art. 20 alin. 2 din lege prevede că «Bunurile din patrimoniul societăţii comerciale sunt proprietatea acesteia»...“ (Decizia 1/1993 a Curţii Constituţionale).
- „Bunurile regiilor autonome şi ale societăţilor comerciale nu constituie proprietate de stat, ci proprietate privată, deoarece, potrivit art. 5 şi art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, titularul dreptului de proprietate este regia autonomă sau societatea comercială. Statul este un simplu acţionar care deţine o cotă-parte din capitalul social ce nu se confundă cu patrimoniul persoanei juridice“ (Decizia 18/1994 a Curţii Constituţionale).
Consecinţa: prejudiciu adus statului român
După ce Consiliul Judeţean Tulcea a respins solicitarea Agrodelta, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a somat din nou compania agricolă să-şi recupereze activele, avertizând că aceste demersuri au un caracter obligatoriu şi nu opţional.
„Ne întemeiem prezenta solicitare pe prevederile OUG nr. 88/1997 şi ale Legii nr. 137/2002, prevederi care au un caracter obligatoriu şi nu opţional“, se arată în adresa Autorităţii.
Mai mult, funcţionarii vorbesc explicit despre prejudiciul adus statului, în cazul nerecuperării patrimoniului.
„În situaţia în care nu deţineţi încă certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor (CADP), dar deţineţi terenuri pentru care trebuie să obţineţi CADP, vă rugăm să ne comunicaţi ce demersuri aţi întreprins până în prezent. Neîntreprinderea măsurilor prevăzute de lege pentru obţinerea CADP şi apoi majorarea capitalului social reprezintă o gravă abatere, având drept consecinţă un prejudiciu adus statului român“, se mai arată în document.
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului avertizează asupra prejudiciului făcut statului prin nerecuperarea patrimoniului
Au luat şi digurile
În primăvara acestui an, CJ Tulcea a reuşit să înhaţe şi digurile din patrimoniul Agrodelta. Slujbaşii baronilor de Tulcea s-au dus la Cartea Funciară cu o hotărâre de guvern pentru atestarea domeniului public al judeţului, semnată de Sorin Grindeanu, şi au înscris judeţul Tulcea ca proprietar. Autorităţile locale, dar şi cele centrale, au ştiut dintotdeauna că digurile sunt proprietatea firmei private. Astfel, pe 15 aprilie 2008, preşedintele Consiliului judeţean Tulcea scria judecătorilor de la Tribunal: „Referitor la dreptul de proprietate asupra digurilor şi canalelor (…) vă rugăm să reţineţi că judeţul Tulcea nu a deţinut niciodată un titlu valabil asupra acestor bunuri“.
Acelaşi lucru l-a făcut şi prefectul judeţului Tulcea, reprezentantul Guvernului în teritoriu, într-o adresă din 2006: „Agrodelta Sireasa trebuie să ia toate măsurile necesare în vederea consolidării digului aflat în proprietatea sa“.
Dovada zdrobitoare vine însă tot de la Consiliul Judeţean, unde vicepreşedintele acestuia recunoaşte că terenurile (digurile) firmelor private au fost înscrise fără nicio bază legală în inventarul domeniului public. „De asemenea, s-au introdus în lista inventarului digurile şi canalele realizate pe aceste terenuri care, deşi în prezent nu fac parte din domeniul judeţean, fiind în proprietatea societăţilor comerciale agricole şi piscicole înfiinţate prin reorganizarea Centralei «Delta Dunării», apreciem că ar trebui cuprinse în domeniul public deoarece sunt intim legate de teren“.
Mai mult decât atât, în 2009, ministrul Mediului de la acea vreme, Nicolae Nemirschi, anunţa că va propune exproprierea digurilor pentru cauză de utilitate publică şi despăgubirea proprietarilor. „Voi propune Guvernului un act normativ pentru a expropria digurile din Deltă. Cu 500 milioane de euro putem readuce aceste diguri în domeniul public (…) ele sunt în proprietate privată şi trebuie să le recuperăm rapid pentru a realiza reconstrucţiile ecologice“, declara ministrul. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.
Se încarcă comentariile...
