Cum s-a radicalizat Mişcarea de Tineret 64 de Comitate. De la desene cu harta „Ungariei mari“ la plănuirea de atentate teroriste

Cum s-a
radicalizat Mişcarea de Tineret 64 de Comitate. De la desene cu harta „Ungariei
mari“ la plănuirea de atentate teroriste

Beke Istvan şi Zoltan Szocs au fost trimişi în judecată pentru tentativă de terorism

Acţiunile „Mişcării de Tineret 64 de Comitate“ arată caracterul etapizat al agendei pe care liderii organizaţiei o promovează în România, plecând de la organizarea şi desfăşurarea de activităţi propagandistice, până la acţiuni teroriste. Informaţia apare în rechizitoriul prin care Beke Istvan şi Zoltan Szocs au fost trimişi în judecată pentru tentativă de terorism. DIICOT cere scoaterea Mişcării în afara legii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Beke Istvan şi Zoltan Szocs în dosarul în care sunt acuzaţi că intenţionau să detoneze un dispozitiv exploziv artizanal în timpul manifestaţiei de Ziua Naţională a României, la Târgu Secuiesc. În rechizitoriul trimis judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti, care vor judeca dosarul, procurorii au explicat şi cum a evoluat „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) de la simple acţiuni de protest, cu caracter iredentist, în care erau afişate pancarde şi desene cu harta „Ungariei mari“, până la recrutarea de luptători organizaţi în structuri paramilitare şi planuri de atentate teroriste.
O privire retrospectivă asupra acţiunilor desfăşurate de HVIM, în ultimii ani, în Transilvania, arată cum s-a radicalizat această mişcare.

DIICOT cere scoaterea în afara legii a HVIM

Procurorii nu vor doar pedepsirea faptelor de care sunt acuzaţi Beke Istvan şi Zoltan Szocs, dar şi sancţionarea „Mişcării de Tineret 64 de Comitate“ prin scoaterea sa în afara legii.

„Pe fondul unei legislaţii deficitare în materie, pentru a da eficienţă reglementării legale ce vizează actul de interzicere a fiinţării, pe teritoriul României, în scopul prevenirii incitării la ură naţională şi rasială, organizaţiilor cu sau fără personalitate juridică şi a simbolurilor acestora cu caracter fascist, rasist sau xenofob, altele decât cele ce au făcut anterior obiectul declarării istorice, prin lege sau pe cale judecătorească, ca fiind scoase în afara legii (ex: fascismul ca organizaţie şi simbolistică), prezentul act de sezizare al instanţei va ridica, pentru o justă soluţionare a cauzei, problema declarării pe cale judecătorească a organizaţiei, fără personalitate juridică pe teritoriul României, «Mişcarea de Tineret 64 de Comitate» şi a asociaţiei-paravan «Szent Laszlo Serege» (Oastea Sfântului Ladislau n.n.) ca organizaţii cu caracter fascist, rasist şi xenofob, a căror activitate şi simboluri utilizate pe teritoriul României intră sub incidenţa dispoziţiilor art.1 din O.U.G nr.31/2002“, precizează DIICOT.

Zoltan Szocs: „Fără sânge nu se poate!“

„Acţiunile HVIM, denotă caracterul structurat, organizat, etapizat şi perseverent al agendei pe care liderii Mişcării o promovează în România, plecând de la organizarea şi desfăşurarea de activităţi propagandistice, prin purtarea de ţinute, utilizarea de însemne şi recurgerea la formule de salut („SIEG HEIL” – formulă a salutului nazist) şi gesturi a căror simbolistică sugerează apropierea de mişcarea nazistă, continuând cu selectarea, recrutarea şi dezvoltarea spiritului combativ al tinerilor maghiari, prin implicarea acestora în activităţi cu caracter paramilitar, „menite a proiecta în conştiinţa comunităţii maghiare din zona Ardealului încredere, forţă, disciplină şi speranţă în împlinirea idealurilor iredentiste“, arată procurorii.

Doctrina trasată de Zoltan Szocs membrilor mişcării a fost sintetizată de acesta într-un interviu acordat portalului de limbă maghiară Transindex.ro: „trebuie să se păşească pe drumul faptelor, totul trebuie cucerit fizic, fără sânge nu se poate” (traducere din limba maghiară).
Anchetatorii au remarcat o schimbare de discurs a liderilor HVIM, care au trecut treptat de la militarea pentru obţinerea autonomiei administrative a „Ţinutului Secuiesc“, la propagarea de acţiuni violente pentru a-şi atinge ţelurile.

Strategia  HVIM

Obiectivul declarat al HVIM îl reprezintă refacerea „Ungariei Mari” („restabilirea Imperiului Sfânt Apostolic”- potrivit Catehismului membrilor din Comitat), aşa cum aceasta exista înainte de încheierea Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920), prin alipirea la Ungaria a teritoriilor pierdute după încheierea Primului Război Mondial, în realizarea acestui deziderat, celelalte etnii din Bazinul Carpatic, altele decât cea maghiară, trebuind determinate prin „lovituri ţintite” îndreptate împotriva „forţelor lor şovine” să accepte statutul de „supuşi ai Coroanei”.

Modelul spiritual al Mişcării este, potrivit Micului Catehism al membrilor din Comitat, „Regele nostru Sfânt apostolic Ladislau I care îşi are origini în dinastia Turul” (pasărea Turul se regăseşte în simbolistica însemnelor utilizate de Mişcare).

Potrivit aceluiaşi „Catehism”, baza spirituală şi direcţia Mişcării sunt date de învăţăturile „Sfintei Coroane” maghiare ce resping liberalismul, democraţia şi care sunt simbolul statului maghiar, a ţării ca teritoriu aşa cum a fost el lăsat de regele apostolic Sfântul Ştefan, populaţia străină fiind privită ca „oaspete care locuieşte şi trăieşte cu poporul maghiar căruia îi recunoaşte superioritatea şi îl acceptă ca stăpân”.


 

Adeptă a „politicii paşilor mărunţi”, „Mişcarea nu s-a format pentru o generaţie, ci trebuie să dăinuie peste secole, dacă trebuie, şi peste milenii” sens în care:

- „membrii ai comitatului să urmărească să ajungă în administraţia locală în poziţii în care se iau decizii”;
- „fiecare membru să rămână pe teritoriul său natal, să prindă rădăcini şi să-şi întemeieze o familie în care să crească cel puţin 3-4 copii, altfel lupta noastră va fi zadarnică”;
- ”să-i educăm continuu pe urmaşii noştri pentru ca Mişcarea să se menţină şi peste secole, până când va străluci Lumina deasupra Bazinului Carpatic”;
- „fiecare membru are obligaţia să facă mişcare, sport, să aibă grijă să nu se îngraşe, respectiv să nu fie pipernicit. Pentru bărbaţi este obligatoriu exersarea sporturilor de contact şi dezvoltarea trupului, pentru că trebuie să ştim să ne apărăm în caz de atac şi nu în ultimul rând, prin prezenţa noastră impunătoare să putem atrage şi alţi tineri în rândurile noastre”;
-  „să trăim ca nişte luptători”;
- „în cadrul acţiunilor întotdeauna membrii prezenţi trebuie să fie îmbrăcaţi cu tricourile, uniformele şi să poarte steagul HVIM”;
- „victoria cauzei Sfinte şi unitatea Mişcării să fie întotdeauna înaintea intereselor personale”;
- „este obligatorie participarea la Academia de Rezistenţă Naţională şi cel puţin o dată participarea la Adunarea Generală unde se ţine «Insula Maghiară» prezidată de Gyorgy Gyula Zagyva” (tabăra intitulată sugestiv „Magyar Szigét” «Insula maghiară», organizată la Kissmaros, reprezintă principalul laborator de idei şi strategii a „Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate“);
- „cooptarea în aripa paramilitară a Mişcării – parte, ca entitate separată, din Oastea Haiducilor (Betyarhatsereg), a celor cu spirit mai combatant, mai puternici din punct de vedere fizic decât ceilalţi”.
-          „fiecare ordin, rugăminte a conducătorilor trebuie efectuată. Nu trebuiesc efectuate doar ordinele care fac plăcere membrilor, ci şi cele cu care nu sunt de acord membrii. La noi nu există democraţie. Cine nu acceptă asta, poate pleca din Mişcare”.

Scopul HVIM, care reiese din „Jurământul Mişcării de Tineret 64 de Comitate – HVIM”, nu lasă loc de interpretări: „….mă angajez să respect tradiţiile şi legile Regatului Maghiar şi să fiu credincios Constituţiei istorice făurite de regii apostolici….îmi voi apăra patria chiar cu preţul vieţii…prin acest jurământ mă angajez să nu deviez de la calea trasată de fondatorul HVIM (unirea teritoriilor Sfintei Coroane n.n), accept sarcinile trasate de conducători, îi apăr, cei care nutresc sentimente duşmănoase împotriva conducătorilor şi a Mişcării sunt duşmanii mei…..mă supun conducătorilor mei.…voi persecuta trădătorii, necredincioşii şi duşmanii, îi distrug în război până când îşi vor primi pedeapsa…”.

Manualul luptătorului maghiar pentru libertate

Prin intermediul „Manualului luptătorului maghiar pentru libertate”, scris de Sebestyén-Teleki István, mentor al conducătorilor HVIM Transilvania, se promovează ideea potrivit căreia  „Luptătorii pentru libertate – cei care doresc să impună dreptul la autodeterminare – reprezintă elita de luptă a populaţiei. Ţelul luptătorului de elită – în interesul naţiunii – este acela de a recâştiga puterea pierdută! Ţelul este nimicirea politică, militară şi morală a inamicului”.

Însăşi denumirea Mişcării HVIM are conotaţii revizioniste întrucât „cele 64 de Comitate” reprezintă teritoriile care au aparţinut „Sfintei Coroane a Ungariei” înainte de Tratatul de la Trianon (1920), între acestea figurând şi regiuni din România: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Ciuc, Cluj, Covasna, Făgăraş, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Odorhei, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Târnava Mică, Târnava Mare, Timiş şi Turda.

O sinteză a „învăţămintelor” transmise de Sebestyén-Teleki István prin intermediul „Manualului luptătorului maghiar pentru libertate” relevă următoarele direcţii de acţiune însuşite şi preluate de membrii HVIM Transilvania în realizarea acţiunilor planificate a fi săvârşite pe teritoriul României:

- „Pentru a putea construi o mişcare de nesupunere civilă pe termen lung şi efectivă împotriva unui stat este necesară construirea de structuri, pe care să le menţinem integre şi să mobilizăm noi membri cu caracter permanent. Pornirea mişcării presupune o activitate dură, consecventă, perseverentă şi extrem de complexă, care să aibă ca rezultat un astfel de grad al organizării, care să nu poată să oprească niciodată mişcarea înaintea atingerii obiectivelor”;

- „Obiectivul mişcării civile de rezistenţă este să pregătească războiul de gherilă de eliberare. Războiul de gherilă este un război cu caracter prelungit, care în general este folosit de popoarele care au pierdut un război purtat cu armata obişnuită, dar credinţa lor pentru lupta de independenţă poate face posibilă organizarea de rezistenţă şi izbucnirea unor lupte de eliberare.”;

-  Printre „sarcinile mişcării civile de rezistenţă” regăsim: „menţinerea credinţei pentru atingerea victoriei finale”; „strângerea de arme şi muniţie şi ascunderea lor”; „organizarea rezistenţei pasive şi a sabotajului”; „organizarea grupurilor pentru atentate”; „formarea grupurilor de luptători”;

- „Pentru participarea la mişcarea de rezistenţă corespund doar indivizii selectaţi cu mare atenţie, deoarece trebuie să aibă capacitatea şi hotărârea pentru sabotaje, atacuri prin surprindere etc. În cadrul planificării trebuie să participe puţine persoane, doar cât este neapărat necesar. Succesul operaţiunii depinde de păstrarea secretului privind detaliile concrete. Cei care participă la pregătiri nu trebuie să ştie despre acţiunea în sine”; („din Frontul respectiv mai pot face parte V.J (şi Bandus alţii nu trebuie cooptaţi”);

- „Lucrurile importante să le spui la sfârşitul convorbirii în „limbaj păsăresc”. În „limbajul păsăresc” să foloseşti descrieri nevinovate şi expresii simple.”; („reţeta pentru pizza”)
- „Grupurile de gherilă execută atacurile prin surprindere cele mai dure, de cele mai multe ori armate, cu explozibil.”;

- La capitolul „Sabotajul” sunt descrise şi exemplificate: „Sabotarea reţelei de drumuri”; „Realizarea blocajelor pe drumuri”; „Atac prin surprindere asupra unei maşini”; „Distrugerea unor autovehicule”; „Sabotarea reţelei de telefonie”; „Sabotarea reţelei de electricitate”; „Atacarea staţiei de transformatoare”; „Sabotarea liniilor de cale ferată”; „Sabotarea liniilor de electricitate”; „Slăbirea şinelor”; „Detonarea şinelor”; „Tactica întreruperii liniei”; „Detonarea podurilor de cale ferată”.

Inspiraţi de teroriştii IRA şi de „omuleţii verzi“ din Crimeea

Liderii „Mişcării de Tineret 64 de Comitate” au avut de unde să se inspire atunci când au trecut de la vorbe, la fapte, adică la acţiuni teroriste. Astfel, HVIM are legături de colaborare cu organizaţii de acelaşi tip din străinătate, cum ar fi „Mişcarea pentru Suveranitatea celor 32 de Comitate din Irlanda de Nord” care patronează aripa militară IRA, precum şi cu organizaţii ostile României care militează deschis pentru dezmembrare teritorială: Mişcarea Naţională Bulgară – VMRO, Mişcarea Naţional Democrată - MND din Republica Moldova - moldovenismul fiind un concept etno-cultural care susţine că moldovenii sunt o etnie separată, diferită de români, menit să faciliteze procesul de rusificare al populaţiei române dintre Prut şi Nistru.

Nu întâmplător, spun procurorii, la manifestările organizate de HVIM pe teritoriul României au fost invitaţi să participe şi să ia cuvântul membrii marcanţi ai mişcărilor de extremă dreapta din Catalonia, Irlanda de Nord sau Ţara Bascilor, regiuni cu problematică extremist/teroristă accentuată.

Membrii HVIM au făcut apel la diverşi actori internaţionali pentru soluţionarea, prin forţă, a problemei „Ţinutului Secuiesc”, similar situaţiei înregistrate în peninsula Crimeea, unde „omuleţii verzi“ trimişi de Rusia au ocupat provincia.

În acest context, în cursul anului 2014, pe pagina de Facebook a HVIM Transilvania a fost postat un comunicat intitulat „Susţinere patriotică a Rusiei”. Documentul conţine mesaje de susţinere la adresa separatiştilor pro-ruşi din Ucraina, dar şi de solidarizare. „În contrast cu principiile liberale occidentale şi sub semnul dreptăţii, îi susţinem pe ruşii care luptă pentru libertatea lor! Afirmăm că Ucraina Subcarpatică nu este Ucraina, Pământul Secuiesc nu este România! Trebuie să devenim luptători pentru libertate şi să luptăm pentru independenţa noastră, ca vârf de lance al Estului!”, se preciza în comunicat.

„Activităţi recreative“

Membrii HVIM şi-a însuşit „învăţămintele” transmise de Sebestyén-Teleki István, prin intermediul „Manualului luptătorului maghiar pentru libertate”, pregătindu-se de război.

Întrebat cu ocazia audierii despre semnificaţia activităţilor colective de antrenament (exerciţii fizice, sporturi de contact, antrenamente cu replici ale unor arme militare, etc) organizate şi desfăşurate de membrii HVIM Transilvania în zone izolate şi împădurite din zona Ardealului, Szocs Zoltan a declarat: „Personal am fost la două asemenea exerciţii. Beke Istvan deţine o bază de antrenament la Estelnic. Mergem în pădure pentru cunoaşterea mediului, dormim în pădure, jucăm fotbal, pescuim cu mâna, învăţăm să ne orientăm şi să admirăm natura. Pentru aceste activităţi ne îmbrăcăm în ţinute inscripţionate: „Luptători” (HARCOS în lb.maghiară), „Ungaria Mare”, „Ţinutul Secuiesc”, „stema Ungariei”.

Sub pretextul desfăşurării unor astfel de activităţi „recreative” membrii HVIM efectuează în teren, în zone împădurite şi greu accesibile antrenamente de tip paramilitar, exersează tehnici de supravieţuire, efectuează activităţi de identificare de zone pretabile a se constitui ca puncte strategice de retragere în situaţia declanşării unui conflict major pe teritoriul României, exersează modalităţi de asigurare contrainformativă a activităţilor clandestine desfăşurate după tiparul organizaţional al celulelor de tip terorist, afirmă procurorii DIICOT.

Cine este HVIM

„Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” este una din cele mai active organizaţii cu caracter revizionist şi iredentist, rasist, xenofob, antisemit şi antiromânesc care acţionează la nivelul Bazinului Carpatic pentru educarea tineretului de etnie maghiară în spiritul apartenenţei la valorile identitar-naţionale ale statului ungar.

Mişcarea a fost fondată în aprilie 2001 de Toroczkai Laszlo în oraşul Szeged din Ungaria.
Expresie a caracterului ultranaţionalist, extremist, xenofob şi antiromânesc al Mişcării, Csereznyes Pal, condamnat la o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru evenimentele sângeroase de la Târgu Mureş, din 19-21 martie 1990, a fost desemnat preşedinte de onoare al HVIM în perioada mandatului lui Toroczkai Laszlo. Csereznyes a fost folosit ca simbol naţional al luptei pentru „libertatea” maghiarilor din teritoriile „ocupate”. 

În prezent, HVIM activează în judeţele Cluj, Covasna, Harghita şi Mureş - celula Tg.Secuiesc din judeţul Covasna fiind considerată cea mai activă şi ofensivă dintre structurile zonale pe care Mişcarea le are în România.
Nu doar etnicii români sunt ţinta HVIM. „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” a demarat în Transilvania o campanie împotriva ţiganilor şi evreilor, distribuind manifeste cu mesaje de mobilizare la luptă, „în vederea stopării criminalităţii ţigăneşti, împotriva evreilor care cumpără pământurile şi a politicienilor-marionetă“.

Acţiunea a fost taxată chiar de presa de limbă maghiară, care a considerat că „(…) mişcarea de tineret ar trebui să-şi regândească apelul, să analizeze dacă are voie să instige în casele noastre prin intermediul unor foi volante care ne lezează comunitatea, care nu pot genera altceva decât propagandă neofascistă”.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările