Cum a modificat Guvernul Legea finanţelor publice. Ce articole se suspendă

Cum a modificat Guvernul Legea finanţelor publice. Ce articole se suspendă

Premierul Sorin Grindeanu a promovat o Ordonanţă prin care prin care primarii, şefii de Consilii Judeţene, dar şi miniştrii au primit dreptul de a cheltui în voie bugetele publice FOTO Inquam Photos / George Calin

În timp ce întreaga atenţie publică era îndreptată spre ordonanţa care dezincriminează parţial abuzul în serviciu, Gurvernul Grindeanu a mai dat o lovitură: a emis un alt act normativ prin care primarii, şefii de Consilii Judeţene, dar şi miniştrii au primit dreptul de a cheltui în voie bugetele publice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un alt act normativ emis de Guvernul Grindeanu înaintea controversatei Ordonanţe 13, care a modificat legislaţia penală, riscă să provoace un imens scandal.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 9 din 27 ianuarie 2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, adoptată în mare taină de Guvernul Grindeanu, modifică legea finanţelor, dând, practic, undă verde pentru jefuirea bugetelor.

Concret, OUG 9/2017 abrogă mai multe articole din Legea 500/2002 finanţelor publice. Astfel, actul normativ suspendă timp de un an, până la 1 ianuarie 2018, limitarea cheltuielilor ce pot fi angajate în timpul exerciţiului bugetar. Cu alte cuvinte, ordonatorii de credite vor putea angaja cheltuieli practic nelimitate, fără a mai da socoteală nimănui.

Mai mult, actul normativ emis de Guvernul Grindeanu suspendă formal timp de un an şi răspunderea legală pentru angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate. Adică, dacă un primar mută banii dintr-un capitol bugetar în altul, nu va suferi nicio consecinţă.

Ce articole se suspendă

Ordonanţa suspendă articolele din Legea nr. 500/2002 care privesc rigorile bugetare în privinţa utilizării creditelor bugetare şi a celor de angajament, anulează obligaţia Guvernului de a anexa programele bugetare în vederea transparentizării acestora şi anulează sancţiunile penale pentru nerespectarea acestor prevederi.

„Aplicarea prevederilor art. 4, art. 26 lit. b), art. 285, art. 36 şi art. 57 lit. b) referitoare la creditele de angajament din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2018“, prevede art. 7 din OUG 9/2017.

Articolul-cheie suspendat din Legea finanţelor publice prevede că „Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii“.

Au invocat riscul de deficit excesiv

Ca să justifice actul normativ, Guvernul a venit cu explicaţii „savante“: neaplicarea măsurilor bugetare ar duce la creşterea deficitului bugetar peste pragul de 3% şi, astfel, riscăm declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv.
„Având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, instituită prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat şi al bugetelor de asigurări sociale pe anul 2017, luând în considerare că, în situaţia neadoptării acestor măsuri în regim de urgenţă, deficitul bugetar în anul 2017 va depăşi pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va determina declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv, (...) Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă“, se arată în preambulul textului de lege.

Dedicaţie pentru baronii locali

Alte prevederi controversate au fost strecurate de Executiv în proiectul Legii bugetului, aflat în dezbaterea Parlamentului. Astfel, articolul 26 stipulează că Ministerul Dezvoltării poate cheltui bani din Fondul de rezervă al Guvernului pentru controversatul Program Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Totul printr-o simplă hotărâre de Guvern.

Prin excepţie de la Legea privind finanţele publice, se pot aloca Ministerului Dezvoltării Regionale, prin hotărâre a Guvernului, sume din Fondul de Rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2017 pentru finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală inclusiv etapa a II-a. Prin derogare de la prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010 şi Legii 500/2002, în anul 2017, se autorizează Ministerul Dezvoltării Regionale să efectueze virări de credite bugetare şi de angajament, între capitole bugetare şi între programe, peste limitele prevăzute, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate“, prevede art. 26 al proiectului Legii bugetului.

Programul Naţional de Dezvoltare Locală s-a dovedit a fi un adevărat robinet de scurgere a fondurilor publice, milioane de euro fiind tocate haotic de clientela politică a Puterii.
Guvernul a alocat pentru acest program 30 de miliarde de lei, adică aprox. 6,6 miliarde de euro, în intervalul 2017-2020.

„Scamatoriile“ de la Ministerul Dezvoltării

Depăşirea cheltuielilor bugetare precum şi schimbarea destinaţiei unor fonduri, legiferate de ordonanţa Guvernului se numără printre cele mai frecvente constatări ale Curţii de Conturi la controalele făcute unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi ale ministerelor. Iar instituţia cu cele mai mari credite de angajament este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), condus de liderul PSD Liviu Dragnea între anii 2012-2015.

„Adevărul“ a dezvăluit, anul trecut, ce scamatorii au făcut funcţionarii MDRAP în ministeriatul Dragnea cu fondurile publice, nereguli consemnate într-un raport al Curţii de Conturi, dar ţinut la „secret“ de către şefii instituţiei.

Decontări duble, lucrări supraevaluate, subevaluarea patrimoniului, dispariţia unor active importante din evidenţele ministerului şi chiar evaporarea din contabilitate a 46 milioane de lei, sunt doar câteva dintre constatările cu iz penal făcute de auditorii publici.

„Urgenţa“ MDRAP: Ajutor pentru Biserică

Un exemplu de risipă discreţionară a fondurilor publice, la Ministerul Dezvoltării, este virarea, în 2014, către CNI, a  19,3 milioane de lei, pentru finanţarea lucrărilor de intervenţii în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi/sau care prezintă pericol public. Este vorba, în general, de lucrări de intervenţii la construcţii amplasate în zone de risc natural cauzat de cutremure de pământ, inundaţii sau alunecări de teren şi care prezintă pericol de prăbuşire. Modul în care MDRAP a cheltuit însă aceşti bani este revoltător.

În 2014, Ministerul Dezvoltării a finanţat lucrări de consolidare la Catedrala Mitropolitană „Întâmpinarea Domnului“, de la Iaşi, considerate  „lucrări de intervenţie în primă urgenţă“, precum şi servicii de proiectare la alte obiective de investiţii.

„Finanţarea acestor intervenţii de către MDRAP prin CNI nu justifică celeritatea cu care ar fi necesar să se demareze lucrările la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public“, se arăta în raportul de control.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările