Cum se măreşte Ungaria pe zi ce trece

DOCUMENTAR Adevărul despre români şi unguri

În ultimii trei ani, numărul cetăţenilor Ungariei a crescut cu 500.000 – vorbim doar despre persoane care locuiesc în alte ţări, dar au dovedit că au strămoşi maghiari. Mulţi dintre aceştia sunt din România – persoana care a obţinut cetăţenia cu numărul 500.000 este din Deva. O jumătate de milion de noi cetăţeni care pot apela la ajutoarele sociale din statul vecin, pot călători în SUA fără viză şi care pot vota în Ungaria.

În fiecare zi lucrătoare, în consulate Ungariei din Secuime câteva sute de ochi lăcrimează în timp se aud cuvintele „Doamne, binecuvântează-l pe maghiar”, începutul imnului naţional al statului vecin. Apoi, toţi cei care au terminat de jurat credinţă Ungariei ciocnesc o cupă de şampanie, se sărută pe obraji şi ies pe uşile consulatului având în mâini o mapă galbenă, pe care este imprimată imaginea unui simbol naţional, un „spirit al libertăţii”. 
 
În fiecare zi, în trei ani, câteva sute de maghiari din Secuime devin cetăţeni ai Ungariei. Aceasta după ce partidul Fidesz, ajuns la putere în 2010, şi-a onorat promisiunea electorală şi a demarat proceduri ample pentru acordarea dublei cetăţenii pentru toţi etnicii maghiari din statele vecine şi nu numai. 
 
În acest moment, când ies cu mapele galbene şi cetăţenia maghiară în mâini, am vorbit şi noi cu câţiva unguri din Miercurea Ciuc, în faţa consulatului Ungariei din centrul acestui oraş. Era 24 octombrie, a doua zi după o importantă sărbătoare a Ungariei, iar toate monumentele şi intrările în instituţii erau încununate cu flori mici şi mari, înfăşurate în paglici colorate în roşu, alb şi verde. Vizavi de consulat este un magazin care vinde vopsea, pensule de zugrăvit, tapet, găleţi şi costume populare maghiare. 
 
„Poate tu”
 
„Am luat cetăţenia acum pentru că am fiica plecată în Statele Unite şi, dacă am paşaport maghiar, nu mai am nevoie de viză pentru America, să merg s-o văd”, spune o doamnă pe la 70 de ani, care iese la braţ cu soţul său pe uşile consulatului. „Nu altceva, n-avem vreo nemulţumire, atât, doar pentru viză”, spune ea. „Poate tu”, ne-o retează sec soţul femeii, care o şi trage corespunzător de braţ pentru a pune capăt discuţiei. 
 
Pe trotuarul din faţa instituţiei, rudele şi prietenii îi aşteaptă cu flori şi-i îi îmbrăţişează. O familie cu o fetiţă blondă este îmbrăcată complet în portul popular maghiar, au şi paltoanele de vreme rece în acelaşi stil. 
 
„Mai bine”, răspunde scurt un bărbat cu părul alb, cu mapa galbenă în mână, pe care-l întrebăm cum se simte după ce şi-a dobândit cetăţenia maghiară. Nu vrea să ne spună mai multe, întoarce spatele şi pleacă. Aproape nimeni care iese pe uşile consulatului nu vrea să vorbească despre asta, unii n-au timp, alţii nu ştiu română, alţii zic în faţă că nu vor şi zâmbesc sau nu. Până la urmă, am fost mai întâi somaţi să plecăm de doi paznici, n-avem voie să filmăm acolo, pe trotuar. Tonul şi limba s-au schimbat când din interior a apărut un funcţionar, care a discutat cu nui doar în engleză şi ne-a explicat că „ar fi mai prietenos” să filmăm de pe cealaltă parte a străzii. 
 
„Toţi cei care au fost făcuţi «bozgori» în Transilvania se pot întoarce acasă”
 
La începutul acestei luni, Ungaria a acordat cetăţenia cu numărul 500.000 unui etnic dintr-un alt stat, dar care poate dovedi că a avut strămoşi maghiari. Astfel, de la 3 ianuarie 2011, de când legea a intrat în vigoare, Ungaria a câştigat o jumătate de milion de noi cetăţeni care pot apela la ajutoarele sociale din statul vecin, pot călători în SUA fără viză şi care pot vota în Ungaria.
 
Deloc surprinzător, persoana care a obţinut cetăţenia cu numărul 500.000 este din România: preotul franciscan Bojte Csaba din Deva. Iar data la care aceasta a fost acordată, 5 decembrie, n-a fost nici ea deloc întâmplătoare. La 5 decembrie 2004, maghiarii au respins prin neprezentare un referendum pentru promulgarea legii dublei cetăţenii. 
 
Mai importante decât aceste cifre sunt destinele acelor oameni din Transilvania, facuţi «bozgori», «oameni fără ţară», care s-au luptat pentru identitatea lor maghiară şi care acum, prin cetătenia conferită, au dreptul cetăţenesc de a se intoarce acasă aici. 
 
Semjen Zsolt, vicepremierul Ungariei
 
„Este o zi simbolică, fiindcă astăzi putem spăla ruşinea trădarii naţionale din 5 decembrie 2004 şi să vindecăm rănile. Mai importante decât aceste cifre sunt destinele acelor oameni din Transilvania, facuţi «bozgori», «oameni fără ţară», care s-au luptat pentru identitatea lor maghiară şi care acum, prin cetătenia conferită, au dreptul cetăţenesc de a se intoarce acasă aici”, a declarat Semjen Zsolt, vicepremierul Ungariei. 
 
La rândul său, premierul Viktor Orban a spus că „legea adoptată în 2010 a rupt lacatele de pe porţi, deschizându-le tuturor celor care pretind că sunt maghiari. Furtunile din istoria secolului XX i-au imprăştiat pe maghiari în toată lumea, acum există maghiari în toate colţurile lumii. Noi credem că, indiferent de locul de rezidenţă, toţi sunt membri ai naţiunii noastre”
 
Cine-i reprezintă politic pe maghiarii din România
 
Cel mai vechi şi cel mai puternic partid politic pentru comunitatea de unguri din România este Uniunea Democrată Maghiară din România, înfiinţată în 25 decembrie 1989, iar primul său preşedinte a fost scriitorul  Géza Domokos. Omul al cărui nume a devenit sinonim cu acest partid este însă Marko Bela, care a condus gruparea între 1993 şi 2011. Printre grupările mai mici se remarcă Partidul Popular Maghiar din Transilvania, care îl are ca mentor pe eurodeputatul Laszlo Tokes. 
 
 

 Citeşte mai multe aticole din campania „Adevărul despre români şi unguri“ 

 
Românii din Ungaria, oameni fără nicio ţară: „De ce aţi pus steagul rămânesc la noi în biserică? Astă biserică e pe pământ unguresc, nu rămânesc!” Românii din Ungaria nu vor să vorbească despre politică, nici despre Garda Maghiară, nici despre Andrei Şaguna, căruia au vrut, cândva, să-i facă o statuie neridicată nici azi. Nu. Ei vor doar să trăiască în linişte, iar dacă pentru asta trebuie să mai renunţe la câte-un sfânt sau la limbă, fie.
 
Adevărul despre români şi unguri: „Maghiarii? Ca fraţii noştri!” N-am găsit familie de români din Ungaria care să ne spună că nu s-a adaptat. Toate trăiesc în armonie alături de unguri. Chiar şi o familie care, din cauza discriminării de la şcoală, a fost nevoită să-şi trimită fiica înapoi în România. Familia Bunea s-a mutat aici în august. Cu doi copii şi fără nimic care să-l mai lege de România, Florin, fost angajat al CFR, spune că mai degrabă are încredere în unguri, „cu care te legi la suflet”
 
„Păsările călătoare zbor în ţări mai calde”. Cum se pierde limba română în şcolile din Ungaria. Stăm sprijiniţi de pereţii Liceului Nicolae Bălcescu din Jula, „capitala românilor din Ungaria”, instituţie de învăţământ cu clasele I-XII cu predare în exclusiv în română. Am intrat, însoţiţi de doamna directoare şi de un alt profesor, la clasa a III-a, la o oră de limba română. „Păsările călătoare zbor în ţări mai calde”, citeşte de pe tablă o elevă cu strungăreaţă. „Foarte bine!”, îi spune doamna învăţătoare şi o trimite la loc.
 
Etnobişniţarii, băieţii deştepţi care fac bani de pe urma românilor din Ungaria. Budapesta alocă anual fonduri destinate exclusiv fiecărei minorităţi naţionale declarate şi organizate de pe teritoriul său. În cazul românilor, o bună parte din sumă este deturnată de câţiva de băieţi deştepţi care au sesizat că declarându-se români pot câştiga bani frumoşi. Fenomenul este posibil din cauza legislaţiei bizare a Ungariei, care a permis cetăţenilor să-şi declare câte naţionalităţi au vrut la recensământul din 2011.
 
1 Decembrie, cea mai tristă zi a românilor din Ungaria. Istoria strâmbă care se învaţă peste Tisa. Tratatul de la Trianon înseamnă, pentru noi, momentul în care Transilvania şi estul Banatului s-au întors la România, punerea în aplicare a Marii Uniri decisă de delegaţi la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Însă, în timp ce pentru maghiari Trianonul este o traumă încă nevindecată, iar pentru noi motiv de sărbătoare, pentru românii din Ungaria este un motiv de tristeţe.
 
Românii din Jobbik: cum şi de ce se transformă etnicii români din Ungaria în extremişti maghiari. Românii din Ungaria îşi pierd uşor identitatea, însă procesul merge, în unele cazuri, până la simpatia şi aderarea la gruparea de extremă dreapta Jobbik, cunoscută pentru retorica agresivă la adresa românilor şi cu o aprobare tot mai ridicată în statul vecin.
 
Orbi şi surzi prin România. Calvarul tinerilor maghiari din Secuime. Şcoala românească nu poate să-i înveţe limba română pe elevii de etnie maghiară. A trecut aproape un sfert de secol de la Revoluţie şi problema a rămas nerezolvată. În cel mai optimist scenariu, situaţia se va reglementa peste doi ani.
 
De ce sunt ungurii din România altfel? I-am provocat pe etnicii maghiari să vorbească despe ei înşişi. De la beţivul satului până la profesorul universitar. Despre solidaritate şi frustrări, despre recunoştinţă şi autocompătimire.
 
 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: