Cum se explică frăţia cu violatorii: de la „testul de bărbăţie“ la „superioritatea bărbatului faţă de femeie“

Cum se explică frăţia cu violatorii: de la „testul de bărbăţie“ la „superioritatea bărbatului faţă de femeie“

Cei şapte violatori se află în libertate prin ”bunăvoinţa” judecătorilor FOTO Adevărul

Campanie Reacţia comunităţii care-i apără pe cei şapte tineri acuzaţi de viol este criticată dur de specialiştii în psihologie şi sociologie. Aceştia pun această atitudine pe seama unui complex de factori, cel mai important fiind lipsa de educaţie: apărându-i pe violatori, practic, sătenii cred că îşi apără comunitatea, susţin experţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

De ce sunt susţinuţi şi încurajaţi violatorii din Vaslui de către comunitate? Cât rău poate face această atitudine? Ce ar fi putut să facă autorităţile şi n-au făcut pentru a preveni astfel de cazuri? Sunt întrebări la care specialiştii consultaţi de „Adevărul” au încercat să găsească răspunsuri în cadrul campaniei „Dreptate pentru fata violată în Vaslui” derulată de „Adevărul”.

Concret, specialiştii susţin că localnicii se identifică cu cei şapte tineri acuzaţi de viol, şi apărându-i, practic îşi apără comunitatea. „Mentalitatea lor este că şi fata a fost de vină. De aceea, sătenii consideră că s-a dat prea mare importanţă violului. Ba mai mult, pentru că satul lor a fost în centrul atenţiei, interpretează asta ca pe un atac la adresa comunităţii lor. Apărându-i pe violatori, practic, sătenii cred că îşi apără comunitatea. Inclusiv prin agresarea jurnaliştilor. Vorbim, în primul rând, de norma socială care este tolerantă faţă de agresiunea sexuală. În Occident, numai dacă te uiţi mai urât la o femeie sau te apropii prea tare de ea poţi fi acuzat de agresiune sexuală. Or, aici, norma socială permite superioritatea bărbatului faţă de femeie. Adică, dacă bărbatul este superior femeii, are şi drepturi asupra ei”, a explicat psihologul Mihai Copăceanu.

Lipsa de educaţie naşte monştri

Sociologul Marian Preda invocă şi el norma socială, care explică atitudinea comunităţii. ”Mediul de acolo este unul cu infracţionalitate ridicată, unul în care bătăile, violurile, chiar şi omorurile au fost destul de frecvente creând o cultură a violenţei care pare să aibă vechi rădăcini. În mediul acesta în care s-au diluat puternic valorile tradiţionale promovate prin biserică, prin normele comunităţii tradiţionale şi nu au fost înlocuite de seturi de valori similare promovate prin instituţiile moderne precum şcoala, mass - media, sistemul de justiţie”, a afirmat sociologul.
Dacă tinerii ar fi beneficiat de educaţie, cu totul alta ar fi fost situaţia, susţine Anca Bucheru, expert în management educaţional. ”În primul rând, este vorba de o educaţie deficitară, pentru că educaţia are un rol foarte important. În al doilea rând, este vorba de o influenţă a unor persoane din mediul respectiv. Se poate vorbi chiar de manipulare. Din punct de vedere moral, cei de acolo ar trebui să gândească cu totul altfel”, spune Anca Bucheru. 


La rândul lui, specialistul criminolog Dan Antonescu este de părere că în această zonă a României agresiunile sexuale fac parte din normal, drept urmare violul este privit ca un test de bărbăţie.

„Autorii violului de la Vaslui pot fi consideraţi analfabeţi social, dar întreaga comunitate de acolo este croită prost. Un deputat de Vaslui, dintr-un colegiu care include şi Văleni, a fost condamnat pentru viol, iar lumea l-a votat. Putem spune că acolo există o cultură a agresiunilor sexuale, făcând parte din normal. Violul este privit ca un test de bărbăţie, un act de bravură. (...) Este o manifestare a bărbăţiei care nu se bazează pe nimic. Ei sunt bărbaţi doar prin faptul că sunt purtători de penis. Şi atât!”, arată Dan Antonescu, fost şef al Serviciului Omoruri din cadrul Poliţiei Capitalei.

Unde a greşit justiţia

Specialiştii consideră că justiţia ar fi putut să facă mai mult pentru prevenirea cazurilor de viol, pentru că sancţiunile au, deopotrivă, rolul de a descuraja astfel de fapte şi de a educa.

”Dacă justiţia şi-ar fi făcut treaba, cu siguranţă cei şapte s-ar fi gândit de două ori înainte să facă ce au făcut. Educaţia se face prin modele sociale, prin pedeapsă. Actul justiţei este atât pentru făptaş, să-şi primească pedeapsa, dar este şi pentru comunitate. Mai exact, pedeapsa descurajează alţi posibili agresori. Violul apare foarte mult acolo unde justiţia şi poliţia sunt permisive, sunt tolerante. Dacă cei şapte ar fi fost închişi, acest fapt ar fi indus o teamă de pedeapsă. Deci, justiţia, indirect, are un rol educativ”, susţine psihologul Mihai Copăceanu.

”Scăpaţi de controlul familiei, indiferenţi şi absenţi adesea la şcoală, nesancţionaţi sau chiar apăraţi de poliţia locală sau de sistemul de justiţie în cazul încălcării legii în situaţii anterioare de gravitate mai mică, tinerii au învăţat că pot să bată, să violeze, pentru că nu li se întâmplă nimic”, arată şi sociologul Marian Preda.

Biserica ar trebui să se implice mai mult

Specialiştii sunt unanim de acord că Biserica ar putea face mai mult pentru a schimba sistemul de valori al comunităţilor care promovează ”cultura violenţei”.

”Am avut cazuri de violenţă domestică, iar oamenii nu prea au fost receptivi la ce le-am spus. În schimb, când le-a zis preotul că nu e bine să-ţi baţi copiii sau nevasta, au ascultat. Preoţii au încă o autoritate foarte mare. Biserica ar putea înfiinţa centre de consiliere împotriva violenţei şi a abuzurilor sexuale. Dacă violul e păcat, dacă desfrâul e păcat, preoţii ar putea să se implice. Oamenii merg la Biserică, foarte puţini vin la psiholog”, mai subliniază Mihai Copăceanu. 

Rolul preotului în comunitate este subliniat şi de expertul în educaţie Anca Bucheru: ”Din acest punct de vedere, ar fi de preferat să se implice preotul satului. Şcoala are, bineînţeles, rolul său. Într-o astfel de comunitate, preotul, primarul şi directorul şcolii sunt oameni de vază, care au influenţă din punct de vedere psihologic şi social. Ei ar trebui să ia atitudine împotriva violenţei de orice fel. Dacă te ia cineva cu maşina, asta nu înseamnă că trebuie să te şi violeze”.

Pentru Văleni, doar penitenţă

Tratamentul de urgenţă într-o comunitate strâmbă este oprobriul, subliniază sociologul Marian Preda, prodecan al Facultăţii de Sociologie, din cadrul Universităţii din Bucureşti.

„Cred că în urma dezbaterilor în presă, dar şi a discuţiilor în comunitate, atitudinea faţă de caz şi faţă de viol, în general, se va schimba radical în comunitate. Fetele, prietenii lor, fraţii lor, părinţii lor vor fi obligaţi la exerciţii de empatie cu tânăra violată şi aceste exerciţii vor creşte intoleranţa faţă de viol. Exemplul celor şapte care, probabil, vor petrece ani buni la închisoare nu va fi uitat curând în Văleni sau chiar în alte sate din zonă. Şi la nivel naţional, cazul a căpătat o aşa mare amploare încât impactul asupra societăţii în general şi a tinerilor în special va fi semnificativ, iar apărătorii violatorilor, chiar dacă nu vor fi convinşi, vor fi reduşi la tăcere de presiunea majorităţii prin spirala tăcerii”, a comentat sociologul.

Mai mult, efectele acestui tratament s-ar putea concretiza chiar printr-o reducere a numărului de violuri, prognozează specialistul. Totuşi, statistic, s-ar putea constata o creştere pe termen scurt, însă doar pentru că mai multe victime vor găsi curajul de a raporta la autorităţi cazurile de viol sau de tentativă de viol.
(Roxana Garaiman)

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările