Ciucă dă milităria jos din pod. Noul guvern vrea ca tinerii să facă armata pe bază de voluntariat

Ciucă dă milităria jos din pod. Noul guvern vrea ca tinerii să facă armata pe bază de voluntariat

Autorităţile vor reintroducerea serviciul militar în termen, care nu va mai fi, însă, obligatoriu, ci se va realiza pe bază de voluntariat FOTO MApN

Pentru consolidarea rezervei umane de personal al Armatei Române, programul de guvernare al Cabinetului Nicolae Ciucă prevede reintroducerea serviciul militar în termen, care nu va mai fi, însă, obligatoriu, ci se va realiza pe bază de voluntariat, iar soldaţii vor fi retribuiţi

Ştiri pe aceeaşi temă

Programul de guvernare al Cabinetului Nicolae Ciucă, ce urmează să fie votat în Parlament în această săptămână, prevede ca Ministerul Apărării Naţionale (MApN) să-şi accelereze eforturile pentru consolidarea rezervei umane de personal cu accent pe rezerviştii voluntari, dar mai ales prin reintroducerea serviciului militar în termen, care a fost suspendat în 2007. Foarte important, acest serviciu nu va mai fi obligatoriu, ci se va realiza pe bază de voluntariat. În plus, România ar urma să grăbească achiziţiile de tehnică militară. 
 
Astfel, în programul de guvernare se arată că în domeniul militar sunt prioritare dezvoltarea rezervei operaţionale a Armatei Române, cu accent pe serviciul militar în termen voluntar, precum şi realizarea „unui sistem naţional de pregătire şi instruire (...) care să conecteze sistemul de forţe active cu grupul de rezervişti şi să asigure mobilizarea şi regenerarea forţelor în parametri optimi de cantitate, calitate şi viteză”. Totul pe fondul eşecului parţial al campaniilor de recrutare a rezerviştilor voluntari care a fost adoptat cu ceva timp în urmă.
 
În document nu sunt prezentate detalii despre modul în care se va face, efectiv, acest serviciu militar voluntar în termen, dar surse militare susţin că se au în vedere mai multe tipare regăsite în alte ţări NATO şi, cel mai probabil, tinerii care vor fi încorporaţi vor fi şi retribuiţi pe timpul cât vor îmbrăca haina militară. Unul dintre modele ar fi cel din Danemarca, ţară care recrutează anual 10.000 de tineri pentru un serviciu militar de 12 luni. În fiecare an, numai în jur de 7.000 de tineri se prezintă voluntar la încorporare, restul de 3.000 de locuri fiind acoperit printr-un soi de tragere la sorţi. 
 

Modelul german 

Un alt model ar fi cel german. Bundeswehr a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2011 şi de atunci, în paralel cu personalul profesionist, se recurge la soluţia de voluntariat, perioada minimă a serviciului fiind de 7 luni. În total, în prezent, Bundeswehr are 8.000 de astfel de militari în serviciu care primesc solde, iar din ianuarie 2020 acestea au fost majorate de la 840 de euro plus unele beneficii în natură, la 1.500 de euro. Pentru misiuni în străinătate, un soldat voluntar german mai primeşte lunar un supliment de 305 euro. 
 
 Cuantumul soldei dedicate celor care vor face serviciul de militar voluntar în termen în MApN nu este precizat în documentele MApN, dar cel mai probabil acesta se va ridica la nivelul retribuţiei unui soldat profesionist, adică 1.857 de lei. Trebuie precizat că MApN vrea să încludă în acest program câteva mii de miltari, iar ulterior numărul acestora va putea fi crescut treptat, după model aliat. Mai trebuie precizat că o parte a celor care vor face acest serviciu militar vor putea ieşi din armată şi cu o calificare, pentru că vor trece prin cursuri de bucătari, buldozerişti sau specialişti IT. 
 

Importanţa strategică 

Consultat de „Adevărul”, analistul militar Aurel Cazacu susţine că acest program al serviciului de militar voluntar în termen este vital pentru MApN şi pentru capacitatea de răspuns militar a României. 

„Acest tip de serviciu militar are o importanţă strategică pentru realizarea şi menţinerea unui bazin necesar de rezervişti. Înainte de '89, România avea peste 350.000 de militari activi şi 6 milioane de rezervişti. Sigur, atunci vorbeam de un model militar diferit, vechi, cel al Tratatului de la Varşovia, iar acum suntem în standardele moderne ale NATO, dar totuşi acum avem prea puţini rezervişti. Eu cred că va fi un program de succes, pentru că tinerii conştientizează acum că vor avea acces la un venit sigur şi constant, vor avea parte de cursuri de formare şi, foarte important, vor avea acces la cultura militară occidentală, lucru deloc de neglijat”, a subliniat Aurel Cazacu. Conform unor date, în acest moment, România are 70.000 de militari activi, dar numai 60.000 în rezervă, cifră considerată total insuficientă pentru o capacitate robustă de răspuns militar în caz de criză.
 

MApN grăbeşte achiziţiile de echipamente militare 

Programul de guvernare mai prevede şi accelerarea programelor majore de dotare a militarilor. Este vorba de programul de înzestrare cu corvete pentru Forţele Navale, dar şi de alte 12 programe de înzestrare deja aprobate de Parlament. Astfel, la militari vor ajunge autovehicule tactice blindate de tip uşor, sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR, maşini de luptă a infanteriei, pe şenile, sisteme de securitate şi apărare cibernetică sau drone tactice de clasa I. Apoi, se vor mai achiziţiona sisteme mobile de război electronic, sisteme mobile de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/cu rază foarte scurtă de acţiune, sisteme integrate de arme SHORAD/VSHORAD, armament individual tip NATO şi echipamente şi sisteme de detecţie, avertizare, decontaminare şi protecţie (individuală şi colectivă) CBRN (chimic, bacteriologic, radiologic şi nuclear). 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările