Cine sunt intermediarii judecătorilor corupţi şi cum funcţiona „selecţia“ infractorilor buni de muls de bani

Cine sunt intermediarii judecătorilor corupţi şi cum funcţiona „selecţia“ infractorilor buni de muls de bani

Fostul judecător Stan Mustaţă se folosea de intermediari pentru a negocia şpăgile din dosarele pe care le judeca FOTO Adevărul

Ultimele cazuri de corupţie în rândul judecătorilor conturează un adevărat „modus operandi“. Pentru a se expune cât mai puţin riscurilor de a fi prinşi, tot mai mulţi magistraţii corupţi folosesc intermediari. Cel mai adesea, aceştia provin din rândul avocaţilor dispuşi să-şi asume rolul de negociatori şi de cărăuşi ai şpăgilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Judecătorii care se folosesc de robă pentru a face bani murdari din sentinţe măsluite în favoarea infractorilor îşi iau măsuri serioase de precauţie pentru a nu fi prinşi. Cei dispuşi să plătească pentru a scăpa de problemele din justiţie nu-i văd niciodată la faţă pe magistraţii care le „albesc” dosarele. Asta pentru că şpăgile sunt negociate prin diverşi intermediari.

Cel puţin aşa reiese din ultimele scandaluri de corupţie în care au fost implicaţi judecători. Tot din aceste cazuri rezultă şi că folosirea unei a treia mâini este de obicei „călcâiul lui Ahile“. Asta pentru că mulţi dintre cei care au negociat şpăgile au ajuns, ulterior, să negocieze cu procurorii pedepse mai mici, pentru a-i înfunda pe judecătorii corupţi.

Cărăuşii şpăgii pentru judecătoarea Terceanu

Ultimul scandal de corupţie din magistratură o are ca protagonistă pe judecătoarea Geanina Terceanu de la Tribunalul Bucureşti. Potrivit procurorilor, ea a fost cea care i-a abordat pe Ioan şi Victor Becali pentru a-i ajuta „cu dosarul Transferurilor”. Judecătoarea nu a tratat direct, ci prin intermediul unui avocat.

Ulterior, l-a scos din schemă pe avocat şi a tratat cu o rudă a familiei Becali.
Legătura dintre fraţii Becali şi Geanina Terceanu a fost realizată de Teodoris Manole, zis Doris. Acesta este membru al clanului „Pantelimon”, specializat în spargerea de vile, şi a fost arestat, pentru furt,  în ianuarie 2015.
Pe 3 ianuarie, el şi soţia sa, Gabriela Manole, au făcut un denunţ la DNA împotriva judecătoarei Terceanu.

Practic, în denunţ, Manole arată că cel care l-a contactat prima dată, în 2010,  a fost avocatul Daniel Petre, care-l reprezentase în dosarele sale. Acesta i-ar fi spus că dosarul „Transferurilor” a picat la o judecătoare la care acesta avea „intrare”. Daniel Petre era amic cu mai multe judecătoare de la Tribunalul Bucureşti, el este cel care a intervenit pentru eliberarea sau achitarea mai multor interlopi şi a avut un rol-cheie în eliberarea lui Dinel Staicu. După ce Dan Petre i-a făcut cunoştinţă cu Manole, judecătoarea Terceanu a discutat direct cu acesta toate detalii şpăgii. Teodoris Manole s-a întâlnit de mai multe ori cu fraţii Becali, cărora le-a transmis indicaţiile judecătoarei. Tot el a fost cel care i-a remis Geaninei Terceanu o parte din mita dată de Becali.

Când a intrat la închisoare, rolul de intermediar a fost preluat de soţia sa. Gabriela Manole a primit restul banilor negociaţi, pe care i-a dus personal la locuinţa surorii judecătoarei, din satul Moviliţa (Ilfov). Probele furnizate de Manole şi soţia sa au costruit, practic, cazul procurorilor DNA împotriva judecătoarei Terceanu.

Stan Mustaţă discuta cu intermediarii pe listele de şedinţă

Un alt caz de magistrat care vindea sentinţe ca la piaţă este cel al judecătorului Stan Mustaţă de la Curtea de Apel Bucureşti. În aprilie 2015, Mustaţă, a fost condamnat la 10 ani şi 8 luni de închisoare pentru corupţie. El a fost găsit vinovat că a dat pe bani mai multe sentinţe. În „afacerea” judecătorului, rolul cel mai important l-au avut Ion Boraciu şi Florian Alexandru, ultimul un apropiat al fraţilor Sile şi Nuţu Cămătaru. Cei doi au jucat rolul de intermediari ai şpăgilor. Mai exact, ei erau cei care luau legătura cu inculpaţi din dosare judecate de Stan Mustaţă şi cereau bani de la aceştia sau de la apropiaţi ai lor, pentru ca judecătorul de la Curtea de Apel Bucureşti să le dea decizii favorabile.

Potrivit procurorilor DNA, Boraciu şi Alexandru au intervenit atât pentru schimbarea măsurilor de arest preventiv pe numele unor persoane dispuse să plătească sume importante de bani pentru a fi cercetate sub control judiciar, cât şi pentru obţinerea unor soluţii favorabile pentru persoane care făcuseră apel după condamnarea la pedepse cu închisoarea.

Magistratul lua listele de şedinţă de la instanţă şi mergea cu ele la întâlnirile pe care le avea cu cei doi într-un apartament din Bucureşti, unde Boraciu avea biroul. Acolo, procurorii DNA montaseră mai multe microfoane. Aşa au putut fi strânse probe împotriva magistratului corupt, deşi Mustaţă nu s-a văzut niciodată cu cei care l-au mituit.

Adamescu, turnat de un avocat cu remuşcări

Şi miliardarul Dan Adamescu a fost acuzat că a mituit magistraţi. În această filieră a corupţiei au fost implicaţi nu mai puţin de patru judecători: Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Rovenţa şi Ciprian Sorin Viziru.
În vara anului 2013, Dan Adamescu şi fiul său, Alexander Adamescu, au luat decizia de a-i mitui pe magistraţii care soluţionau dosarele de insolvenţă a două societăţi pe care le controlau: Sigur Industrial Construct SRL şi Activ Construcţii Industriale SRL. Evident, banii nu au fost daţi direct magistraţilor, ci au fost plimbaţi prin trei mâini.

„Cărăuşi“ ai şpăgilor dar şi oameni de legătură au fost avocatul George Claudiu Dumitru şi un practicianul în insolvenţă Monica-Angela Borza. „Veriga slabă“ s-a dovedit a fi avocatul miliardarului, care a avut mustrări de conştiinţă şi a decis să se sinucidă. Înainte însă de a-şi pune capăt zilelor, George Claudiu Dumitru  a mers la DNA şi le-a dat procurorilor probele care aveau să-i arunce după gratii atât pe judecătorii corupţi, cât şi pe Dan Adamescu.

Cu ajutorul informaţiilor primite de la avocat, procurorii DNA au refăcut traseul banilor: din conturile firmei Baumeister (controlată de familia Adamescu), în conturile cabinetului de avocatură al lui George-Claudiu  Dumitru. Banii au ajuns la unul dintre oamenii de încredere al lui Adamescu, Daniel Onuţe. Acesta este cel care i-a dat mita lichidatoarei judiciare Monica-Angela Borza, care a predat-o, în final, magistraţilor.

A recunoscut că a luat şpagă

Judecătoarea Geanina Terceanu a recunoscut, ieri, la DNA o parte din acuzaţiile procurorilor, potrivit unor surse judiciare. Ea ar fi declarat că a primit de la intermediari doar 160.000 de euro, şi nu 220.000 de euro, cum au denunţat aceştia.

De asemenea, ea a negat că ar fi primit bani de la Cristi Borcea, după cum a  arătat unul dintre denunţători. Terceanu ar fi spus că restul sumei, circa 60.000 de euro, i-ar fi oprit denunţătorii. Pe de altă parte, procurorii DNA spun că din suma de 220.000  de euro, ea ar fi plătit 93.000 de euro pe un apartament în Bucureşti, iar 96.000 de euro au fost găsiţi îngropaţi în beciul surorii judecătoarei. Fraţii Victor şi Giovani Becali au recunoscut şi ei la DNA, luni, că au dat mită judecătoarei.

Avocaţii Diavolului

Nenumăraţi avocaţi au ajuns în atenţia procurorilor după ce şi-au apărat clienţii prin mijloace ilegale. Avocatul Doru Boştină a fost acuzat de procurorii DNA de trafic de influenţă, după ce ar fi fost folosit de  omul de afaceri Gruia Stoica pentru a influenţa rezultatul unei licitaţii organizate de Complexul Energetic Oltenia.
Doru Boştină ar fi primit pentru asta 3 milioane de euro. În schimb, avocatul i-ar fi obţinut informaţii despre oferta făcută de CFR Marfă. Gruia Stoica urma să aibă astfel avantaj în obţinerea contractului de transport de cărbune, în valoare de 100 de milioane de euro.

Avocata fraţilor Cămătaru, Luiza Dragnea, a ajuns şi ea în atenţia procurorilor, care au acuzat-o că ar fi cerut şi primit bani pentru a-şi trafic influenţa la nivelul judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti sau Curtea de Apel Bucureşti. Ea le promitea celor care dădeau banii că îi va ajuta împreună cu alţi intermediari să obţină soluţii favorabile. În iunie 2015, Luiza Dragnea a şi fost prinsă în flagrant în timp ce primea bani, dar a fost lăsată în libertate pentru că a colaborat cu anchetatorii.

Laura Voicu, apărătoarea fostei şefe a DIICOT, Alina Bica, îşi folosea şi ea „intrările“ la judecători pentru a-şi apăra clientela. Voica a fost tot avocata Cămătarilor, apărându-i pe cei doi fraţi interlopi - Sile şi Nuţu - în dosarele acestora. Tot ea a fost avocata altui interlop, Silviu Duduţă, zis Fluturică, un locotenent al Cămătarilor. Despre avocata se mai spune, conform unor surse, că ea întocmea actele de camătă de pe urmă cărora se faceau recuperări.

La 23 noiembrie 2015, o avocată din Baroul Dâmboviţa a fost arestată preventiv pentru trafic de influenţă, fiind acuzată că a pretins şi primit bani pentru a determina un judecător de la Tribunalul Dâmboviţa să pronunţe o anumită soluţie într-un dosar. Elena Ioniţă a fost turnată la DNA chiar de propriul client, care a declarat anchetatorilor că i-a dat avocatei, în două tranşe, 7.500 de euro pentru a-l cumpăra pe judecător.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările