Ce spune Comisia de la Veneţia despre Legile Justiţiei şi Codurile Penale

Ce spune Comisia de la Veneţia despre Legile Justiţiei şi Codurile Penale

Plen Comisia de la Veneţia FOTO venice.coe.int

Comisia de la Veneţia a publicat luni rapoartele cu privire la modificările aduse Legilor Justiţiei şi Codurilor Penale, criticând nu doar conţinutul acestora, ci şi modul lipsit de transparenţă şi graba cu care au fost făcute.

Ştiri pe aceeaşi temă

Raportul Comisiei de la Veneţia privind Codul penal şi Codul de procedură penală critică dur modificările adoptate de coaliţia PSD-ALDE şi cere reevaluarea acestor modificări pe motiv că slăbesc lupta împotriva corupţiei.

„Recomandăm autorităţilor din România să implementeze o reevaluare generală a amendamentelor aduse Codului penal şi Codului de procedură penală, prin intermediul unui proces consultativ comprehensiv şi eficient, pentru a ajunge la propuneri legislative solide şi coerente, şi care să beneficieze de susţinerea întregii societăţi”, se arată în concluzia raportului cu privire la modificarea Codurilor penale.

Comisia de la Veneţia recunoaşte necesitatea Parlamentului de a amenda Codurile Penale, în contextul mai multor decizii ale Curţii Constituţionale a României şi a mai multor directive europene relevante, însă subliniază că modul în care această reformă a fost implementată a avut un impact negativ asupra calităţii acestor modificări legislative.

„Amendamentele vizate au fost adoptate printr-un proces legislativ care a fost excesiv de rapid şi lipsit de transparenţă, în ciuda faptului că au fost aduse peste 300 de amendamente, multe dintre acestea reprezentând modificări fundamentale a politicii penale a statului”, se arată în documentul Comisiei.

„În timpul acestui proces au existat modificări constante ale textelor de lege, fapt ce a făcut orice consultare cu experţii în materie şi, de altfel, în cadrul societăţii, aproape imposibilă”, notează acelaşi document.

În consecinţă, notează autorii raportului, există „o incertitudine semnificativă” cu privire la motivele din spatele acestor amendamente şi la impactul pe care anumite amendamente îl vor avea în practică.

Abuzul în serviciu, dezincriminat

Experţii europeni subliniază că, prin amendamentele aduse, infracţiunea de abuz în serviciu este, de facto, dezincriminalizată, fără a exista o justificare pentru acest fapt şi, în special, în contradicţie „atât cu obligaţiile internaţionale ale României în materie de anti-corupţie cât şi cu eforturile ţării în această direcţie, dar şi cu standardele statului de drept”.

„Modificările propuse la articolul 297 par să creeze într-adevăr, fără o justificare convingătoare, premisele pentru o dezincriminare de facto a multor fapte având legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu. Aşa cum au subliniat mai mulţi interlocutori în timpul misiunii Comisiei de la Veneţia în România, aceste modificări vor face mult mai greu dacă nu imposibil de investigat şi de condamnate persoane pe baza acestei acuzaţii”, susţin autorii raportului.

Independenţa sistemului judiciar, subminată

În ceea ce priveşte modificările aduse Legilor Justiţiei, Comisia de la Veneţia recomandă României să reanalizeze sistemul de numire şi destituire a procurorilor de rang înalt, altfel aceste modificări fiind văzute ca un mod de a submina independenţa sistemului judiciar.

„Deşi au fost aduse unele îmbunătăţiri binevenite la aceste proiecte după criticile formulate şi după decizii ale Curţii Constituţionale, ar fi dificil să nu vedem pericolul că aceste instrumente, împreună, ar putea genera presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor şi că, în final, pot submina independenţa justiţiei şi a membrilor sistemului judiciar”, arată documentul.

Mai mult, experţii europeni recomandă autorităţilor ca revizuirea sistemului de numire/revocare a acestor procurori să se facă „inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituţie, în sensul furnizării condiţiilor pentru un proces neutru şi obiectiv de numire/revocare, prin menţinerea rolului instituţiilor, precum cel al preşedintelui ţării şi al Consiliului Superior al Magistraturii, care pot exercita rol de echilibrare a influenţei ministrului Justiţiei”.

Recomandările pentru autorităţi

De asemenea, autorităţile române sunt îndemnate „să înlăture restricţiile propuse asupra libertăţii de exprimare a judecătorilor şi procurorilor” şi să reanalizeze propunerea de înfiinţare a unei structuri separate a Parchetului pentru investigarea delictelor comise de judecători şi procurori.

În legătură cu aceasta din urmă, Comisia notează că pe lângă temerile cu privire la subminarea independeţei procurorilor, crearea ei nu este justificată „de niciun motiv obiectiv”, în condiţiile în care nu pare a exista un grad ridicat de infracţionalitate printre magistraţi.

În plus, în raport se recomandă reexaminarea motivelor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi „abandonarea definitivă” a schemei de retragere anticipată din activitate, „dacă nu pot fi oferite garanţii că nu vor exista efecte adverse asupra funcţionării sistemului”.

Astfel, concluzia principală a Comisiei de la Veneţia este că aceste legi „aduc modificări importante, chiar şi luate individual, dar ţinând cont în special de efectul lor cumulativ, în actualul context politic complex din România, vor conduce cel mai probabil la subinarea independenţei judecătorilor şi procurorilor şi a scăderii încrederii societăţii în sistemul judiciar”.

Comisia Venetia Codurile Penale

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: