Ce şanse sunt ca Justiţia să pună cruce Taxei Oxigen: precedentul Geneva

Ce şanse sunt ca Justiţia să pună cruce Taxei Oxigen: precedentul Geneva

Unele voci susţin că hotărârea Primăriei Capitalei prin care proprietarilor de autoturisme Euro 1 sau Euro 2 le este interzisă circulaţia în Bucureşti începând cu 2021 reprezintă o încălcare a dreptului la proprietate

Curtea de Justiţie din Geneva a suspendat miercuri aplicarea „taxei oxigen” stabilită pentru Geneva de către autoritatea locală, respectiv de către Grand Conseil de Genève (echivalentul Consiliului General al Municipiului Bucureşti), după ce măsura a fost atacată în instanţă de către mai multe asociaţii din domeniile turism-auto.

Ştiri pe aceeaşi temă

Suspendarea va dura până la finalizarea procesului, însă motivele invocate de către reclamanţi sunt similare cu argumentele ridicate de către criticii măsurii impuse de către administraţia Firea în Capitală. Concret, reclamanţii susţin că autorităţile locale din Geneva nu au autoritatea de a introduce o astfel de măsură şi că, în plus, la nivel pragmatic, măsura este ineficientă iar aplicarea ei nu va putea fi controlată, conducând la un haos administrativ.

Problemele de legalitate ale Taxei Oxigen

Într-o serie de articole, organizaţia non-guvernamentală APADOR-CH susţine că hotărârea Primăriei Capitalei prin care proprietarilor de autoturisme Euro 1 sau Euro 2 le este interzisă circulaţia în Bucureşti începând cu 2021 reprezintă o încălcare a dreptului la proprietate, fiind o măsură ce nu poate fi introdusă decât printr-o lege organică şi nu o hotărâre de consiliu. „Restrângerea dreptului de proprietate, drept garantat prin art. 44 din Constituţie, nu se poate face decât prin lege, nu printr-o hotărâre de consiliu general”, notează ONG-ul, făcând referire la Art. 53 din Constituţie ce prevede că exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul de proprietate, poate fi restrânsa numai prin lege. „Taxa Oxigen afectează dreptul de proprietate asupra autoturismului. Un atribut esenţial al dreptului de proprietate asupra unui bun este dreptul de a folosi acel bun. În cazul în care proprietarul bunului nu îl poate folosi, dreptul de proprietate este lipsit de conţinut”, arată în continuare sursa citată.
Un alt argument invocat de APADOR vizează faptul că măsura primăriei Capitalei merge dincolo de cât ar permite legea. Concret, art. 70, lit. g din Legea Mediului (OUG 195/2005) dă posibilitatea autorităţilor publice locale să interzică accesul autovehiculelor numai în anumite zone ale unei localităţi, şi nu în întreaga localitate. Însă Hotărârea 539/2019 prevede în art. 9 ai 10 interdicţii de acces ale unor categorii de autovehicule pe întreg teritoriul localităţi (Bucureşti): din 2022 – cele sub Euro 3; din 2024 – cele sub euro 4. „Dacă legea nu restricţionează accesul autovehiculului în întreaga localitate, ci doar în anumite zone din acea localitate, un act inferior legii (o hotărâre de consiliu general) nu poate interzice mai mult decât interzice legea, adică nu poate extinde interdicţia, stabilită prin lege la anumite zone din localitate, la întreaga localitate”, se arată în analiza celor de la APADOR-CH.

Măsura este discriminatorie

Tot la nivel de constituţionalitate, APADOR susţine că măsura administraţiei Firea discriminează între persoanele fizice şi instituţiile publice. „În timp ce persoanele fizice deţinătoare de autoturisme non-Euro, Euro 1, Euro 2, Euro 3, Euro 4 sunt supuse unor restricţii sau interdicţii de circulaţie, instituţiile publice care deţin aceleaşi categorii de autoturisme nu sunt supuse niciunei restricţii sau interdicţii de circulaţie. Este evidentă tratarea diferită, discriminatorie. Era de aşteptat ca tocmai instituţiile publice să ofere un exemplu pozitiv pentru cetăţeni, prin folosirea de autoturisme care se încadrează în gradul acceptat de poluare, şi nu să facă parte dintre cei mai mari poluatori”, arată sursa citată.

Nu este criticată oportunitatea unei astfel de măsuri

Organizaţia APADOR-CH subliniază, în analizele făcute, că nu este împotriva unor măsuri care să combată poluarea din Capitală, ci arată necesitatea ca aceste măsuri să fie constituţionale pentru a fi eficiente. „Aşteptările privind legalitatea măsurilor pentru îmbunătăţirea mediului (de regulă, măsuri doar de natură fiscală) sunt cu atât mai îndreptăţite la noi în ţară, cu cât există experienţele nefericite ale numeroaselor variante de taxe auto „de mediu” introduse de diferite guverne, aflate în permanentă căutare de bani. Acele măsuri (taxele de „primă înmatriculare” scl.) au început prin a fi triumfale şi pline de oxigen fiscal revigorant, dar au sfârşit prin a fi declarate nelegale şi au fost urmate de restituirea – aproximativă – a banilor încasaţi nelegal, vreme de ani de zile, de la cetăţeni”, notează cei de la APADOR.

Asociaţia a cerut Avocatului Poporului să atace această lege la instanţa de contencios constituţional, însă în răspunsul instituţiei, măsura a fost catalogată drept bună fără însă a exista o opinie cu privire la legalitatea măsurii. Totuşi, cei de la APADOR susţin că legea va putea fi atacată la instanţa de contencios administrativ de orice persoană care a suferit o vătămare/atingere a unui drept al său în urma adoptării acelei hotărâri

La finalul lunii noiembrie, Primăria Bucureşti a publicat forma finală a deciziei consiliului privind taxarea maşinilor poluante - taxa Oxigen. Potrivit documentului, aproape toate maşinile cu norme de poluare sub Euro 5 vor fi taxate, iar accesul în inelul central al Capitalei pentru cele sub Euro 3 va fi interzis.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: