A fost un gest extrem de galant faţă de românii prezenţi la meci, care au susţinut-o, din partea tinerei canadience. Repet, a tinerei canadience.

Bianca Andreescu s-a născut în Canada, ţară unde părinţii ei s-au stabilit în urmă cu peste 20 de ani. Familia Andreescu, la fel ca alte mii de familii de români plecate în Canada, au ales să trăiască în această ţară, să adopte valorile acestei societăţi, să le respete şi să devină cetăţeni ai acestui stat. Un stat unde oamenii nu sunt apreciaţi în funcţie de originea lor, de culoarea pielii sau de religia pe care o practică.

Născută în 2000, în Ontario, Bianca este un produs al acestei culturi şi este 100% canadiancă. Incapabili să respecte alegerea părinţilor şi faptul că deşi are un nume românesc, tânăra este cu sufletul şi cu mintea canadiancă, patrioţii de serviciu au început să abereze pe cunoscuta temă a mesianismului mioritic. Succesul sportiv al tinerei a născut în România un val de naţionalism de prost gust, care a explodat pe reţelele de socializare şi în presă.

O insistenţă inutilă care, mai mult ca sigur, o face pe tânără să se simtă inconfortabil când se raportează la ţara de origine a părinţilor ei.

În nicio declaraţie publică Bianca Andreescu nu a spus că este româncă, că şi-ar dori să fie cetăţean român, că şi-ar dori să joace pentru România, iar în interviurile date presei, când vorbea despre ţara ei se referea la Canada, pentru simplul motiv că acesta este adevărul. România este ţara unde s-au născut părinţii ei, unde locuiesc bunicii şi alte rude şi unde ea îşi petrece scurte vacanţe. Cu toate acestea, mulţi conaţionali se simt datori să-i lipească eticheta de „Produs românesc“ pe frunte.

Discuţiile din spaţiul public mioritic despre şansele ca Bianca Andreescu să joace pentru România sunt nişte aberaţii fără sens, motiv de teorii pentru „românaşii puri“, care văd oriunde şi în oricine ceva miraculos, mesianic, dacă are cât de cât o legătură cu „pământul sfânt al ţării“ cu „Grădina Maicii Domnului“. O insistenţă inutilă care, mai mult ca sigur, o face pe tânără să se simtă inconfortabil când se raportează la ţara de origine a părinţilor ei.