Startul de an 2020 nu a început chiar încurajator pentru omenire, dimpotrivă, a făcut victime şi a creat îngrijorare. Mai întâi, incendiile fără precedent din Australia care au făcut milioane de victime în rândul animalelor, prevăd o catastrofă climatică la nivel mondial. Apoi, escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, unde sunetul sinistru al rachetelor se aude zilnic. Se vorbeşte tot mai des şi mai mult de începerea unui război, ce s-ar putea extinde şi în alte zone ale globului, inclusiv Europa. Şi România datorită alianţei sale cu partenerul strategic SUA, şi a faptului că face parte din NATO, poate fi implicată într-un fel sau altul. Există chiar voci ale unor români iresponsabili, ale unor canale media care amplifică tensiunea şi îngrijorarea compatrioţilor, anunţând deja apocalipsa.

Din păcate, pe plan intern românii au parte de apocalipsa proprie, zi de zi. În România nu războiul creează victime, ci corupţia, incompetenţa, inconştienţa, prostia, nerespectarea şi încălcarea cu bună ştiinţă a regulilor şi legilor. La început de an, cele mai multe victime s-au înregistrat sigur, pe şosele, în accidente rutiere. Aproape că nu există zi de la Dumnezeu fără morţi şi răniţi pe şoselele patriei. Chiar dacă nu avem o statistică, după victimele şoselelor cred că cei mai mulţi morţi se înregistrează zi şi noapte, în spitale. Din diverse motive, cele mai multe din cauze de boli, dar şi din întâmplarea unor ”accidente regretabile” ca urmare a condiţiilor din spitale, incompetenţei şi corupţiei.

Evident că în tradiţia românească a ultimilor ani, sute, mii de specialişti, experţi, cunoscători şi necunoscători s-au repezit şi sunt omniprezenţi pe sticla televizoarelor comentând aprig, analizând şi dând verdicte referitor la aceste evenimente tragice. Cel mai mediatizat caz, în acest moment, este de departe cel al pacientei operate, arse într-o sală de chirurgie a Spitalului de Urgenţă Floreasca şi ulterior decedate. Caz care cel mai probabil ar fi fost muşamalizat dacă nu era dezvăluit înainte ca cei implicaţi în incident să fi apucat să pună batista pe ţambal, cum se pare că s-au mai întâmplat în trecut.

Ştim cu toţii că, în unele cazuri, atât ale victimelor de pe şosele cât şi ale celor din spitale, atunci când sunt implicate diverse persoane cu notorietate, în special politicieni, oameni de afaceri, ”somităţi” din diverse zone profesionale, se încearcă punerea batistei pe ţambal şi albirea vinovaţilor. Aşa, probabil, s-ar fi întâmplat şi cu politicianul Chiţoiu, suspectat că ar fi omorât într-o coliziune rutieră, la sfârşitul anului trecut, doi oameni, dar şi în cazul femeii arse la Floreasca, în secţia de chirurgie a somităţii medicinei româneşti, Mircea Beuran, profesor doctor şi politician în acelaşi timp. Ba, chiar în apărarea ”somităţii” au sărit atât preşedintele Colegiului Medicilor, Gheorghe Borcean, cât şi un număr de 25 medici, care iniţial au făcut o zi grevă! Surprinzător! Oare de ce aceşti medici au sărit ca arşi în apărarea publică a lui Beuran, iar a doua zi au renunţat la grevă şi s-au apucat de treabă?!!! În spaţiul public se vorbeşte că aceeaşi echipă de medici care a înregistrat incidentul cu pacienta arsă, operată şi decedată, care acum dau cu subsemnatul la Poliţie, au mai avut un astfel de eveniment în trecut.

Ancheta este în desfăşurare şi se aşteaptă ca organele să facă lumină în acest caz. Ceea ce surprinde însă, este tăcerea, pasivitatea, lipsa de reacţie a celorlalţi medici şi a personalului sanitar din  sistemul de sănătate românesc în condiţiile în care funcţionează în prezent, cu marile probleme nerezolvate şi cu incidentele şi accidentele care apar zilnic în sistem, dar nu se raportează şi nu se fac publice! Strict legat de acest caz, era de aşteptat o reacţie publică a tagmei profesionale de la Floreasca, o opinie, un punct de vedere, o atitudine, că doar ştiu bine cum stau lucrurile în interior şi în ce condiţii se lucrează. Nu cred că restul medicilor de la acest spital, probabil că sunt sute, sunt de acord cu punctul de vedere al celor 25 de colegi, care au sărit în apărarea lui Beuran înainte ca ancheta şi dosarul de cercetare să se încheie!

Într-un fel se şi explică lipsa de reacţie a doctorilor bucureşteni, dacă ţinem cont de faptul că în cele 19 spitale aflate în subordinea Primăriei Capitalei, la sfârşitul anului trecut, medicilor li s-a interzis să mai facă declaraţii în presă!!! Un pumn în gura medicilor!

Regulamentul intern al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB) prevede, la capitolul "Relaţiile cu presa":

"Art. 61 În situaţia în care vreun salariat este contactat de către jurnalişti/ziarişti, acesta îi va îndruma către purtătorul de cuvânt desemnat, care va informa conducerea ASSMB cu privire la informaţiile solicitate. Salariaţii nu vor furniza reprezentanţilor presei informaţii privind ASSMB sau în numele acesteia, cu excepţia cazului în care au fost abilitaţi expres, în scris, în acest sens. Nerespectarea acestei reguli constituie abatere disciplinară şi se va sancţiona conform prevederilor prezentului Regulament Intern."

La articolul 121(1) din regulament sunt trecute sancţiunile disciplinare pe care ASSMB le poate aplica în cazul angajaţilor instituţiei şi ai spitalelor din subordine care săvârşesc abateri disciplinare. Sancţiunile merg de la avertisment scris, retrogradarea temporară (cel mult 60 de zile) din funcţie cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea sau reducerea salariului de bază pe 1-3 luni cu 5-10% până la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă..

Au existat însă, reacţii ale unor medici care nu fac parte din reţeaua sanitară bucureşteană, care s-au referit la ceea ce se întâmplă în sistemul naţional de sănătate. Pe de altă parte, există şi o lipsă de reacţie a pacienţilor care se tem sau nu vor din diverse motive, să vorbească despre experienţele neplăcute prin care au trecut în spitalele româneşti! Astfel, în loc să fie dezvăluite neregulile din sistem şi forţarea măsurilor care să pună ordine, să nu mai existe incidente, accidente medicale, condiţionări şi lucruri necurate, să nu mai existe victime, mulţi oameni preferă tăcerea de ”aur” şi neimplicarea! Ori punerea batistei pe ţambal nu face decât să-i afecteze doar pe pacienţi şi să perpetueze o stare de lucruri catastrofală.