Armata Română îşi ia drone de luptă

Reaper

Militarii îşi vor achiziţiona drone care au vânat luptători ai Statului Islamic în Irak şi talibani în Afganistan .

Ministerul Apărării Naţionale va achiziţiona, de anul viitor, drone, atât pentru misiuni de cercetare, cât şi pentru luptă. Primele drone nivel tactic vor fi achiziţionate din bugetul destinat Apărării de 2% din Produsul Intern Brut, a declarat şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă. „Făcând din nou apel la valoarea resursei financiare de care dispunem şi prioritizarea nevoilor, segmentul acesta de drone urmează să înceapă a fi finanţat şi achiziţionate pentru integrare în sistemul întrunit al Armatei Române. Programele de achiziţie urmează să înceapă în 2020 pentru o parte mai puţin semnificativă şi din 2021 sunt prevăzute linii de bugetare pentru drone care să poată să conteze", a precizat generalul Ciucă, potrivit Radio România Actualităţi.

15 milioane de dolari este preţul minim al unei drone de luptă

Pe piaţa de profil, oferta pentru astfel de aparate de luptă este destul de largă, iar preţurile nu sunt de neglijat astfel încât achiţionarea de avioane de luptă fără pilot va fi considerată un program major de înarmare. 

MQ-9 Reaper

În procedura de achiziţie, militari români ar putea alege celebrele MQ-9 Reaper, care sunt produse de americanii de la General Atomics. Drona este pilotată de la sol de un echipaj format din doi operatori, are o autonomie de 14 ore, o viteză maximă de aproape 500 de kilometri pe oră şi o rază de acţiune de 1.850 de kilometri. Are două radare şi poate fi înarmată cu o gamă largă de rachete sau bombe ghidate laser. O astfel de dronă are un preţ unitar de 16,9 milioane de dolari. 

Predator C

O altă dronă sofisticată din punct de vedere tehnologic este General Atomics Avenger Predator C. Aparatul dispune de motor cu reacţie, are armamentul ascuns în compartimente interne şi este greu detectabil pe aparatele radar. Dispune de echipamente optice de ultimă oră, iar infrastructura de control de la sol este identică cu cea a aparatelor de tip MQ-9 Reaper. Are un motor Pratt & Whitney Canada PW545B turbofan, o autonomie de 18 ore şi o viteză maximă de 740 de kilometri pe oră. Poate căra sute de kilograme de bombe ghidate sau rachete la o altitudine de peste 15.000 de metri. S-a dovedit redutabilă în Afganistan unde este intens folosită de agenţii CIA împotriva talibanilor, care din cauza caracteristicilor ieşite din comun au poreclit-o „moartea tăcută”. Preţul unui astfel de aparat este de cel puţin15 milioane de dolari. 

MQ-1C Grey Eagle este un alt aparat intens testat de militarii americani în Afganistan şi în oeraţiunile împotriva Statului Islamic. Poate transporta 500 de kilograme de rachete, inclusiv patru unităţi Hellfire. Propulsată de un motor diesel de 165 CP, MQ-1C Grey Eagle are o greutate maximă la decolare de 1.633 de kilograme şi are o autonomie de 24 de ore de zbor neîntrerupt. Are un preţ între situat între 21 şi 31 de milioane de dolari, în funcţie de variantă. MQ-1C Grey Eagle are un sistem de decolare şi aterizare automată, care a fost folosit cu succes de cel puţin 10.000 de ori.

Hermes 900

Şi israelienii de le Elbit produc un astfel de aparat, Hermes 900. Are o atonomie de 36 de ore şi un plafon de zbor situat la aproape 10.000 de metri. Este un aparat multi-rol care poate lua la bord încărcături de 350 de kilograme care pot consta, de exemplu,  în echipamente de supraveghere sau în rachete. Echipajul de la sol este format tot două persoane. Un aparat Hermes 900 costă în jur de 30 de milioane de dolari. 

RQ-4 Global Hawk

Un alt astfel de sistem este produs şi de Northrop Grumman. Este vorba de drona RQ-4 Global Hawk, care este mai scumpă (110 -220 de milioane de dolari o unitate, în funcţie de variantă), dar şi mai performantă în comparaţie cu celălalte aparate. Este operată de la sol de trei oameni şi are o autonomie de peste 32 de ore. Zboară cu aproape 350 de kilometri pe oră la o altitudine de 16.000 de metri.