Armata, dispusă să plătească bani grei pentru ca tinerii să înveţe să lupte

Armata, dispusă să plătească bani grei pentru ca tinerii să înveţe să lupte

Conform unui proiect legislativ, MApN reintroduce serviciul militar, dar voluntar şi plătit, tinerii putând trece astfel printr-un stagiu de pregătire de cel mult 120 de zile, timp în care primesc lunar bani. Cei care au făcut armata în străinătate vor fi înregistraţi automat ca rezervişti.

Ştiri pe aceeaşi temă

În contextul războiului din Ucraina, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a pregătit o serie de modificări şi completări la legea privind pregătirea populaţiei pentru apărare.
 
Una dintre cele mai importante prevederi este adăugarea unei noi categorii de personal, militar voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naţionale, precum şi crearea cadrului legal privind participarea acestora la programul de pregătire militară de bază. Astfel, pe timp de pace, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen. 
 
Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare. Concret, soldaţii voluntari vor încasa o soldă lunară de circa 3.000 de lei, cu toate sporurile aferente. În plus, la finalizarea programului de pregătire, aceştia vor primi o indemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute, iar suma nu este de neglijat ridicându-se la 18.285 de lei. După terminarea stagiului de pregătire, cei în cauză vor fi luaţi în evidenţa centrelor militare şi introduşi în rezerva operaţională. Conform unor date, în acest moment, România are 70.000 de militari activi, dar cel mult 60.000 în rezervă, cifră considerată total insuficientă pentru o capacitate robustă de răspuns militar în caz de criză.
 

Recunoaşterea serviciului militar realizat în străinătate 

Pe de altă parte, proiectul îşi propune să ofere cadrul legal privind efectuarea recrutării-încorporării, în situaţia reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, respectiv pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu. Elaborarea pe timp de pace a unui plan anual de recrutare-încorporare este necesară pentru fundamentarea documentelor de planificare operaţională, administrativă şi bugetară la nivelul structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, precum şi al celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
 
În fine, MApN mai anunţă că, între altele, „prin noua lege, se va reglementa recunoaşterea executării serviciului militar de către cetăţenii care au îndeplinit această formă de pregătire în armatele altor state”. Astfel, aşa cum este şi normal, un tânăr care a efectuat, de exemplu, un stagiu de serviciu în Legiunea Străină, care este una dintre cele mai redutabile forţe militare ale armatei franceze, va fi luat automat în evidenţă ca rezervist de autorităţile militare din România.
 

Eroarea de acum 15 ani 

Analistul militar Aurel Cazacu crede că prin acest proiect de modificare legislativă MApN repară o eroare de strategie care s-a produs în anul 2007 când s-a suspendat pe timp de pace serviciul militar. „Nu s-au introdus servicii militare alternative viabile pentru tineri. Mulţi dintre ei poate vor să se pregătească să-şi apere ţara dacă situaţia o cere. Adică ei se gândesc la soarta ţării, dar şi ţara, adică conducătorii ei trebuie să se gândească la acesti tineri. Şi aici mă refer la faptul ca serviciul militar să fie remunerat, aşa cum este şi normal. Alte ţări precum Polonia au reuşit să facă acest lucru din primul moment, de la sistarea serviciului militar obligatoriu pe timp de pace, iar acolo situaţia bazinului de rezervişti este cu totul alta. Pe de altă parte, este nevoie şi de puţin marketing pentru a atrage tinerii să efectueze acest serviciu. Armata Română trebuie să comunice mai mult şi să transmită în mod credibil că serviciul militar de acum nu mai are nicio legătură cu cel care se executa în perioada comunistă şi imediat după şi că militarii au condiţiile de trai mai mult decât decente, la standarde NATO”, a subliniat pentru „Adevărul” Aurel Cazacu. 
 

Letonia reintroduce armata obligatorie 

Ministrul leton al Apărării, Artis Pabriks, a anunţat marţi reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Conform indexului globalfirepower.com, Letonia dispune în prezent de 6.500 de militari activi şi 15.000 de rezervişti.
 
,,Actualul sistem militar al Letoniei şi-a atins limitele. În acelaşi timp, nu avem niciun motiv să credem că Rusia îşi va schimba comportamentul”, a declarat Pabriks reporterilor. Conform ministrului, serviciul militar obligatoriu, care va viza doar bărbaţii, va fi reintrodus în 2023. Letonia a renunţat la serviciul militar obligatoriu tot în anul 2007, după aderarea la NATO.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările