POVEŞTI DE BUCUREŞTI Cutremurul din noiembrie ’40, cel mai puternic din secolul XX, a durat trei minute!

Mai multe seisme au fost înregistrate de-a lungul timpului în Bucureşti, dar cele mai multe mărturii sunt despre cele din 1802, 1940 şi 1977 care au provocat şi cele mai multe victime şi cele mai mari pagube.

Ştiri pe aceeaşi temă

Citeşte şi:

CUTREMURUL DIN '77 Cum a scăpat cu viaţă nepotul lui Ceauşescu din blocul în care a murit Toma Caragiu

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Supravieţuitoarea din blocul Scala: La cutremurul din ‘77 a căzut 10 etaje, în timp ce făcea duş!

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Sorin Crainic, supravieţuitorul cutremurului din '77 pentru care a plâns Elena Ceauşescu

Mari seisme: De ce este Bucureştiul oraşul cel mai afectat de cutremure?

Cutremurele care au lovit România

Gheorghe Mărmureanu: "România, la fel de vulnerabilă ca în 1977!"

Imagini incredibile din Bucureştiul devastat de cutremurul din 1977

Cutremurul di 26 octombrie 1802, a avut 7,7 grade pe scara Richter, cu epicentrul în zona Vrancea. La acea vreme, s-au prăbușit câteva case şi turlele bisericilor. Patru oameni au murit, iar celebră a fost ruperea în două a turnului Colţea.

„Aice în Bucureşti s-a rupt şi turnul cel înalt, Colţea, care era podoaba oraşului, iar din casele boiereşti, şi din cele de obşte prea puţine au scăpat zdravene”, se arată în documentele Bisericii Ortodoxe Române – XXVI, p. 224.

Cutremurul a fost atât de puternic încât s-a simţit la Moscova: „La ora 13.55 o bonă plimba un cărucior în curtea Bibliotecii Universităţii Lomosov din Moscova. La un moment dat, a văzut cum cad statuile şi băncile deplasându-se din parc. În acel cărucior era copilul Alekxandr Sergeevici Puşkin, marele poet rus de mai târziu”, scria academicianul Drumea Anatol.

Clădirile au pârâit

Seismul din 10 noiembrie 1940 a avut 7,4 grade pe scara Richter. Faza critică a durat în jur de trei minute. Efectele lui au fost devastatoare mai ales în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia, iar numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova.

„Astă-noapte, la orele 3,39 minute, un înspăimântător cutremur de pământ a zguduit Capitala...Clădirile cele mai tari au pârâit, pereţii s-au crăpat, iar tencuiala s-a desprins pe suprafeţe mari. Oamenii au sărit buimaci din somn şi au încercat să se salveze“, scria presa din 1940.

Prinşi sub ruinele blocului Carlton

În Bucureşti, au fost înregistraţi circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton, o clădire de 12 etaje de pe Bulevardul Brătianu, situat în plin centrul Capitalei, s-a dărâmat până la temelii, iar zeci de locatari au fost prinşi sub dărâmături.




Unii dintre ei erau încă vii, prizonieri în cavităţi şi îşi semnalau prezenţa prin bătăi în ziduri. După cutremur, subsolul clădirii a fost cuprins de flăcări ceea ce a îngreunat intervenţia echipelor.

„La ora 4.00, focul izbucnit la subsol, continua să ardă, împrăştiind valuri de fum”, mai preciza presa vremii. Imensa clădire se prăbuşise transformându-se într-o grămadă de moloz de 5-6 metri înălţime. Pompierii au muncit din răsputeri să salveze victimele, dar pentru unii a fost prea târziu.

“Din adăposturile subterane, apelurile se auzeau din ce în ce mai slab, după care au încetat definitiv. Asfixia şi inundaţia- căci apa intra continuu în cavităţi - au contribuit la moartea lor rapidă“, scriau ziariştii.

Capitala s-a cutremurat timp de două zile

Din cauza violenţei cutremurului, curentul electric a fost întrerupt, iar întunericul a contribuit şi mai mult la mărirea panicii. Seismul din noiembrie 1940 a provocat şi alte pagube.

Aproape toate plafoanele de la sălile de spectacole s-au prăbuşit. Molozul de la clădirea Uniunii Camerelor de Comerţ din strada Săridar au blocat trecerea. Turla de la biserica din strada Berthelot s-a prăbuşit. Calea Victoriei, cea mai elegantă stradă, era întreruptă de ziduri prăbuşite.

Ambasada americană, hotelul Poştei, clădirea ministerului Agriculturii şi cea a Marelui Stat Major, aflat la intrarea în Cişmigiu, erau distruse.

„La ora 5 dimineaţa, când scriam aceste rânduri, sub impresia clipelor ce ne-au adus înaintea ochilor moartea sigură, nu am putut culege decât aceste sumare date“, scriau jurnaliştii de atunci, martori la tragedii. Zdruncinături noi, de intensitate mică s-au înregistrat şi a doua zi, spre seară şi în dimineaţa zilei de 12 noiembrie.

Miracolele de după seism

În noaptea seismului din 1940, sergentul Gheorghe Bacu se afla de strajă la sirena de alarmă instalată la ultimul etaj al hotelului Carlton. A scăpat doar cu câteva răni uşoare la cap, dar a fost în stare de şoc mai multe zile. Atunci a supravieţuit şi liftierul aflat, în momentul seismului, cu cabina, la ultimul etaj.



Trei pompieri au fost răniţi, dar au reuşit ca după 48 de ore să salveze un copil şi o femeie.Alţi doi pompieri au reuşit să scoată vii un copil de 8 ani, pe guvernanta sa şi un tânăr de 19 ani.

Potrivit documentelor Muzeulului Naţional al Pompierilor Bucureşti, la seismul din 1940, 185 de imobile au devenit ruine, iar 412 case din Capitală erau serios avariate.Timp de 15 zile, pompierii au lucrat la stingerea incendiilor şi degajarea dărâmăturilor.

Cel de-al treilea mare cutremur a fost cel din 1977 s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1977a avut o magnitudine de 7,3 grade pe Scara Richter şi a durat circa 55 de secunde. S-au înregistrat 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti, iar peste 30 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.

Fostul şef al pompierilor: "După cutremur, multe clădiri au luat foc, apa curentă s-a oprit, aşa că am stins incendiile cu dejecţii!"

Marile cutremure din ultimele secole


-8 august 1681 (7 - 8 grade Richter). Are loc în timpul domnitorului Şerban Cantacuzino. „Pământul s-a cutremurat cât n-a mai pomenit altădată nimenea", descria Ilie Corfus.

-31 mai 1738 (7 - 8 grade Richter). S-a produs în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat. „Într-un loc în apropierea Bucureştilor, pământul s-a căscat şi s-a făcut o groapă adâncă", scria cronicarul Constantin Dapontes. „Multe bolte şi ziduri ale mănăstirilor şi caselor au crăpat. Încă unile au şi căzut aici în Bucureşti. Iar afară multe biserici şi bolte s-au surpat de tot şi pământul pe alocurea s-au despicat şi au eşit apă cu miros de iarbă de puşcă şi de pucioasă". Academicianul Gr. Ştefănescu scria, într-un studiu publicat la 1901, că în timpul seismului din 1738, clopotele bisericilor au început să sune singure.

-26 octombrie 1802, ora 12.55 (7,9 grade Richter).
A durat 2 minute şi jumătate, timp în care „mişcările solului semănau cu acelea ale valurilor", iar o mulţime de clădiri s-au dărâmat cu totul, altele s-au zdruncinat puternic şi au crăpat de sus până jos. Celebră a fost ruperea în două a turnului Colţea: „S-a rupt turnul cel înalt, Colţea, care era podoaba oraşului, iar din casele boiereşti şi din cele de obşte puţine au scăpat zdravene", notau cronicarii. Dionisie Eclesiarhul spunea: „S-a cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor oraşului, cu ceasornic, au căzut şi s-au sfărâmat, şi era atunci mare frică".

-23 ianuarie 1838 (7,5 grade Richter). Raportul întocmit de prefectul poliţiei arată că au fost 8 morţi, 14 răniţi, 36 case dărâmate în întregime şi multe cu stricăciuni serioase.

-10 noiembrie 1940, ora 3.39 (Magnitudine 7,7 grade pe scara Richter). Faza critică a durat în jur de trei minute. Efectele au fost devastatoare, mai ales în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia, iar numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova. În Bucureşti au fost înregistraţi circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton.

-4 martie 1977, ora 21.22 - magnitudine 7,2 pe scara Richter. 
Cele mai multe victime şi pagube s-au înregistrat în Bucureşti



Cutremurele consemnate şi de cronicari

Cronicarii vremurilor au consemnat şi alte cutremure de intensitate mare în zona Vrancea. Astfel, cutremurul din 29 august 1471 a avut loc la ora 12.00 şi a fost catalogat de unii ca având magnitudinea de 6.9, iar de alţii de 7,1 grade pe scara Richter.

 „În vreme ce au şezut Domnul Ştefan cel Mare la masă în Cetatea Sucevei, deplasându-i masa”, scria Grigore Ureche. Acest cutremur a avut loc cu puţin timp înainte de nunta voievodului cu Maria de Mangop. O aripă a turnului Nebuisei din Cetatea Sucevei „se prăvale în râpă”.

Ştefan cel Mare ordonă atunci „să se străpungă un butoi cu vin de Cotnari pentru slujitori“. Cutremurul este interpretat atunci ca semn bun, mai ales că s-au ivit imediat după producerea acestuia stoluri de păsări, vestitori de ploaie după o secetă îndelungată.

De asemenea, Mihail Sadoveanu, a studiat cronicile despre cutremurul din 1471: „etic, cutremurul era tălmăcit de Ştefan Voievod ca semn din partea lui Dumnezeu pentru căderea vrăjmaşilor lui cei răi...”

Marele cutremur vrâncean din 31 mai/ 11 iunie 1738 a avut loc înspre amiază (orele 15.30), s-a resimţit pe întreg teritoriul ţării, precum şi în Balcani.

Despre acest eveniemnt există mărturii de la cronicarul Constantin Dapontes, cel care menţiona: „Palatul Domnesc, Curtea Veche, s-a crăpat în mai multe locuri şi s-au dărâmat case”.

Material realizat cu sprijinul Muzeului Naţional al Pompierilor Bucureşti.

MARI DEZASTRE


Săptămâna trecută, reporterii "Adevărul de Seară" v-au prezentat mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.

Luni, pe bucuresti.adevarul.ro, ați putut vedea fotografii publicate în premieră cu Bucureştiul acoperit de troiene de 5 metri în iarna lui '54.

Marți, reporterii "Adevărul de Seară" v-au prezentat imagini șocante și ce distrugeri au provocat bombardamentele din '44 asupra Capitalei.

Miercuri, ați putut citi cum a izbucnit cel mai mare incendiu care a distrus peste 2000 de case din Bucureşti .

Joi, v-am prezentat cum a fost ultima mare revărsare a Dâmboviţei: Bucureştiul, acoperit cu apă de trei metri!

Vinerii, aţi aflat cum ciuma lui Caragea "secera" 300 de bucureşteni pe zi

Sâmbătă, v-am povestit despre pǎţaniile boierului Perticari, primul bucureştean pedepsit pentru spiritism

Duminică, v-am descris cum erau pedepsiți în trecut cei care au bârfit şi au minţit

ISTORII DE AMOR


În urmă cu două săptămâni aţi putut citi pe bucuresti.adevarul.ro cele mai savuroase ISTORII DE AMOR din „Micul Paris”.

Luni, reporterii „Adevărul de Seară” v-au prezentat cea mai frumoasă poveste de dragoste din literatura romană.

Marţi, peste 13.000 de cititori au citit pe bucuresti.adevarul.ro despre amantele regilor României.

Miercuri au fost prezentate bordelurile din Bucureştiul interbelic.

Joi aţi putut afla povestea Miţei Biciclista, cea mai celebră damă de consumaţie a Bucureştiului.

Vineri aţi putut citi despre viaţa sentimentală tumultoasă a crailor de altădată.

Sâmbătă, reporterii „Adevărul de Seară” v-au prezentat povestea de dragoste dintre compozitorul George Enescu şi soţia sa, Maria, care şi-a turnat acid pe faţă de dorul lui şi al lui Nae Ionescu.

Duminică, cititorii care au intrat pe bucuresti.adevarul.ro au putut afla câteva dintre cele mai spectaculoase cazuri de sinucideri din dragoste, din rândul scriitorilor români.

citeste totul despre: