Bătălia pentru „salamul rusesc”. De ce a refuzat OSIM să înregistreze marca şi ce a decis judecătorul

Bătălia pentru „salamul rusesc”. De ce a refuzat OSIM să înregistreze marca şi ce a decis judecătorul

Salamul rusesc, refuzat de OSIM, impus de Justiţie FOTO lasibieni.ro

Oficiul pentru Invenţii şi Mărci a refuzat să înregistreze, la cererea producătorului de mezeluri Elit, marca „salam rusesc”. Compania a dat OSIM în judecată, iar în primă instanţă a obţinut câştig de cauză, dar sentinţa nu este definitivă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Printr-un proces deschis la Tribunalul Bucureşti, producătorul de mezeluri Elit a dat în judecată Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), reclamând faptul că Oficiul a refuzat să înregistreze marca „salam rusesc”.

În refuzul de înregistrare a mărcii, OSIM a invocat articolul de lege care prevede că „sunt refuzate la înregistrare sau pot fi declarate nule dacă sunt înregistrate, mărcile care sunt lipsite de caracter distinctive şi mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau din indicaţii, putând servi în comerţ pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, originea geografică sau timpul fabricării produsului ori prestării serviciului sau alte caracteristici ale acestora”.

Concret, OSIM a considerat că în cazul unei mărci înregistrate, caracterul distinctiv şi descriptiv trebuie apreciat, în primul rând, din punct de vedere a produselor sau serviciilor pentru care este cerută înregistrarea şi apoi din punct de vedere al percepţiei segmentului de public vizat.

„Din punct de vedere al consumatorului relevant, această denumire (n.a. salam rusesc) nu va fi percepută ca o expresie neobişnuită, ci va fi înţeleasă ca o expresie care are semnificaţia unui produs obţinut din came şi realizat după o reţetă rusească. Prin urmare, marca este alcătuită dintr-o expresie care transmite informaţii directe şi clare privind tipul şi caracteristicile produselor şl serviciilor conexe acestora”, s-a arătat în decizia OSIM prin care a fost înregistrată refuzarea mărcii.

OSIM a mai considerat, practic, că „asocierea celor două elemente verbale, „Salam” şi „Rusesc”, este lipsită de distinctivitate, cu atât mai mult cu cât acestea induc o semnificaţie descriptivă, indicând tipul (salam) şi caracteristicile (rusesc)”.

Tribunalul Bucureşti a decis că „salamul rusesc” poate fi marcă înregistrată

Decizia a fost atacată în instanţă, unde producătorul de mezeluri a depus dovada înregistrării unor mărci de tipul „Salam Moldovenesc”, „Salam Sârbesc”, „Salam Săsesc”. În urma procesului, Tribunalul Bucureşti a obligat OSIM să înregistreze marca „salam rusesc”.

„Indiferent de modalitatea în care acestea au ajuns să fie înregistrate, chiar şi ca urmare a dovedirii distinctivitaţii dobândite ca urmare a folosirii îndelungare, cum este cazul mărcii salam Săsesc, au aptitudinea, din punctul de vedere al tribunalului, să modifice conceptul de distinctivitate a asocierii termenului descriptiv „salam” cu o zonă geografică, creându-se un concept global de identificarea a produsului cu cel care îl pune pe piaţă şi nu cu modalitatea de fabricare, ca şi reţetă”, se arată în sentinţa Tribunalului Bucureşti, care a fost atacată cu apel, urmând ca sentinţa finală să fie pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

Vă recomandăm să citiţi şi:

O nouă numire controversată: Traseist politic, director general al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci

Doi români încearcă să înregistreze la OSIM marca „RO.VEGAN“. Motivul pentru care cererea le-a fost respinsă

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările