ANALIZĂ. RADET, la mila Domnului. Primăria Capitalei pasează investiţiile majore în reţeaua de termoficare în anii următori

ANALIZĂ. RADET, la mila Domnului. Primăria Capitalei pasează investiţiile majore în reţeaua de termoficare în anii următori

2019 se anunţă încă un an de sacrificiu pentru RADET, regie aflată în moarte clinică şi care nici în acest an nu va beneficia de statutul de „prioritate zero” în bugetul Municipalităţii, arată o analiză Frames realizată în baza proiectului de buget pe 2019 propus de Primăria Capitalei, aflat în dezbatere publică.

După o iarnă cu avarii în lanţ, cu zeci de mii de bucureşteni rămaşi fără apă caldă şi căldură, Primăria Capitalei îşi propune să investească în acest an în reabilitatea a numai 31,2 kilometri de reţea, în condiţiile în care mai mult de 75% din reţeaua de aproape 4000 km. de conducte are o vechime de peste 40 de ani şi riscă să crape oricând.

Datele din proiectul de buget al Muncipalităţii pe 2019 indică suma de 63 de milioane de euro (303,5 mil.lei) la capitolul cheltuieli cu energia termică (RADET), din care 20,4 mil.euro pentru continuarea investiţiilor din anii anteriori şi 43,4 milioane de euro pentru alte investiţii.

„Relevant este faptul că proiectul nu alocă niciun leu pentru investiţii noi în 2019, toate acestea fiind mutate în orizontul 2020-2025. În plus, bugetul nu prevede niciun ban din surse externe  (credite, fonduri UE etc.), cu toate că Municipalitatea se laudă, cel puţin pe hârtie, cu proiecte de sute de milioane de euro'”, arată analiza firmei de consultanţă.

Printre investiţiile puţine asumate de Muncipalitate în acest an se află dezvoltarea dispeceratului operativ RADET, unde sunt alocaţi 2,5 mil.lei (credite de angajament) dintr-un necesar de 52,2 milioane de lei (obiectiv asumat încă din anul 2000), modernizarea punctelor termice, unde sunt promişi 5,2 milioane de lei, dintr-un necesar total de 68,5 milioane lei, modernizarea reţelei termice din zona Crângaşi (1,25 mil.lei din necesarul de 52 milioane de lei), modernizarea CET Victoriei, reţeaua termică din zona Aviaţiei şi eficientizarea alimentării cu energie termică a consumatorilor racordaţi la două centrale din zona Bucureştii Noi.

Spre comparaţie, Primăria Capitalei vrea să dea din bugetul pe anul 2019 circa 53 milioane de lei pentru biserici şi circa 7 milioane lei pentru statui. În 2018, suma alocată de Primăria Capitalei către biserici a ajuns la 121 milioane lei.

„Primăria Capitalei este focusată în acest an pe reabilitarea infrastructurii rutiere, o iniţiativă necesară, de altfel. N-ar trebui să reprezinte însă o surpriză că, dincolo de subvenţii, investiţiile în termoficare rămân în plan secund, în condiţiile în care RADET se zbate între insolvenţă şi faliment, iar Primăria se războieşte cu creditorii prin comunicate de presă. Rezolvarea problemelor acute din reţeaua de  termoficare pare să fie lăsată la mila Domnului, invocată, probabil, prin investiţiile majore în Catedrala Neamului şi cele peste 100 de biserici de cartier, care ar urma să primească finanţare în acest an”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Investiţii de 3 miliarde euro 

Potrivit experţilor, necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai în cazul ELCEN, compania care produce agentul termic necesar pentru încălzire şi apă caldă, este nevoie de investiţii de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea şi refacerea CET-urilor.

„Primăria şi-a propus, cel puţin pe hârtie, să preia ELCEN şi, împreună cu cele două companii nou înfiinţate pe cenuşa muribundei RADET, să înfiinţeze SACET (Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică). Pînă acum, însă, dincolo de tergiversarea rezolvării problemelor financiare din cadrul relaţiei ELCEN-RADET, nu a rezultat nimic concret, în afară de înfiinţarea companiilor municipale”, arată analiza.

Potrivit Frames, numai în acest an ar trebui alocaţi 5 milioane de euro pentru finalizarea investiţiei în cele două CAF-uri la CTE Bucureşti Vest şi CTE Grozăveşti, alte 15 milioane de euro pentru modernizarea instalaţiilor de ardere şi a sistemului de conducere a procesului tehnologic la cazanele de abur nr. 2, 3, 4 din CTE Bucureşti Sud şi nr. 2, 3, 4 din CTE Bucureşti Progresu, în vederea încadrării în limitele de emisii de noxe impuse de legislaţia de mediu în vigoare. Prin aceste măsuri se estimează prelungirea duratei de viaţă cu circa 8-10 ani.

Mai concret, la CTE Bucureşti Sud, este nevoie de investiţii pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 şi 4) la 100 mg/Nm3, şi asta până la 31 decembrie anul viitor. La fel şi la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 şi 4(IA1) sunt duble faţă de standardele prevăzute de Directiva 2010/75/UE şi Legea 278/2013.

Sunt necesare investiţii şi în modernizarea instalaţiilor de ardere la cazanele nr. 1 şi 2 din CTE Grozăveşti, cazanele nr. 5 şi 6 şi CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE Bucureşti Sud, cazanul nr. 2 şi CAF-urile nr. 6, 7 din CTE Bucureşti Vest, CAF – urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu.

În plus, cazanele nr. 1 şi 2 din CTE Grozăveşti şi nr. 1 şi 2 din CTE Bucureşti Sud vor epuiza numărul de ore de funcţionare alocat în anul 2020.

Planul de investiţii de la ELCEN vizează, totodată, construcţia unei noi capacităţi energetice în ciclu combinat de circa 50 MWe şi 35 Gcal/h, la CTE Grozăveşti, de 51 milioane de euro, şi demararea investiţiilor pentru dezvoltarea unor capacităţi noi/retehnologizarea unor CAF în CTE Grozăveşti,  CTE Bucureşti Vest, două CAF-uri din CTE Bucureşti Sud, şi implementarea unor unităţi noi, în ciclu combinat în CTE Bucureşti Sud şi CTE Progresu, cu investiţii estimate la 83 milioane de euro.

În intervalul 2020-2030, Primăria ar trebui să investească alţi peste 432 milioane de euro în dezvoltarea unor capacităţi noi de producţie de agent termic sau să retehnologizeze patru CAF-uri de câte 100 Gcal/h fiecare la CTE Bucureşti Sud şi CTE Progresu, în construcţia a două grupuri de cogenerare în ciclu combinat de cca. 200 MW şi 170 Gcal/h (fiecare grup)  în CTE Bucureşti Sud şi CTE Bucureşti Progresu şi să reabiliteze ciclul combinat din CTE Bucureşti Vest în vederea prelungirii duratei de viaţă.

„Urmare a acestor investiţii, ELCEN va putea asigura, după anul 2030, un volum de energie termică de 1545 Gcal/h la standardele de mediu europene, asta în condiţiile în care grupurile nr. 3 şi 4 din CTE Bucureşti Sud respectiv cele din CTE Progresu îşi vor înceta durata de viaţă", arată analiza Frames.

RADET, în pragul colapsului

Dincolo de necesarul de investiţii de la RADET-ELCEN, situaţia din sistemul de termoficare al Capitalei este în continuare critică, problema furnizării apei calde fiind pusă sub semnul întrebării.

Sierra Quadrant, administratorul judiciar al ELCEN, anunţa, recent, că alimentarea Capitalei cu apă caldă riscă să fie oprită, în condiţiile în care Primăria nu a plătit subvenţia la energia termică şi, astfel, ELCEN nu poate să îşi achite facturile către furnizori.

„Subvenţia pentru luna ianuarie în cuantum de 175 milioane de lei nu a fost virată nici sub formă de avans direct către ROMGAZ (conform Convenţiei de justificare a avansurilor) şi nici achitată prin contul Escrow pus la dispoziţia producătorilor (ELCEN având o cotă de 70% din totalul energiei termice produse)”, anunţă administratorul judiciar.

Sierra Quadrant afirmă că refuzul PMB de a efectua plăţile amintite ameninţă întregul proces de reorganizare a ELCEN, condamnând la faliment această societate de stat de importanţă strategică.

La rândul lor, membrii Sindicatului Liber Independent din Sucursala Electrocentrale Bucureşti (SLI-SEB), au lansat un comunicat în care afirmă că  Primăria Municipiului Bucureşti participă activ de mai mult de zece ani la distrugerea sistemului de termoficare al Capitalei, prin neonorarea obligaţiilor de plată şi acumularea de datorii care au dus la declararea insolvenţei RADET şi apoi a ELCEN.

Sindicaliştii din societatea Electrocentrale Bucureşti se declară nemulţumiţi de faptul că Primăria alocă bani pentru „catedrale, statui, flori, borduri şi băncuţe”, însă nu şi pentru termoficarea Capitalei.

Iar problemele financiare nu se opresc aici. RADET are datorii istorice către ELCEN, pe care Muncipalitatea nu le recunoaşte. Suma totală depăşeşte 3,7 mld. lei.

Prin planul de reorganizare al ELCEN, creditorii s-au declarat dispuşi la o scădere a datoriei la 1,2 miliarde de lei, însă administraţia Bucureştiului nu pare dispusă să plătească nici această sumă. Motivul? Autorităţile consideră că sumele restante ar fi fost calculate eronat şi că nu reprezintă realitatea.

„Cum datoria nu este recunoscută, planul de restructurare al ELCEN este pus pe hold, la fel cum este şi cel al RADET. Mai mult, RADET este în pragul falimentului”, explică analiştii.

Perspectiva unui dezastru

În condiţiile declanşării falimentului RADET, situaţia din sistemul de termoficare al Capitalei riscă să se agraveze şi mai mult. Fără investiţii şi cu un diferent financiar pentru care nu a găsit încă soluţii viabile,  Primăria Capitalei s-ar putea trezi cât de curând că RADET sau cele două societăţi nou-înfiinţate nu mai pot asigura apa caldă pentru cei 1,5 milioane de bucureşteni racordaţi la sistemul centralizat.

„În condiţiile unei alocări bugetare insuficiente pentru investiţii , dincolo de faptul că nu există niciun ban prevăzut pentru plata datoriilor istorice, sistemul de termoficare va continua să se degradeze, iar problemele se vor înmulţi de la o lună la alta”, arată analiza.

Ce alternative are Muncipalitatea? Să acceseze fondurile UE, să angajeze credite bancare şi chiar să lanseze o emisiune de obligaţiuni municipale, care să-i aducă banii necesari pentru refacerea reţelei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: