Piaţa Marii Adunări Naţionale, rezervată pentru 100 de ani de Partidul Liberal

Piaţa Marii Adunări Naţionale, rezervată pentru 100 de ani de Partidul Liberal

Piaţa Marii Adunări Naţionale este rezervată în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, pentru organizarea activităţilor publice, până în anul 2025. Declaraţii prealabile a depus la Primăria Capitalei Partidul Socialiştilor. Şi Partidul Liberal a rezervat pentru o sută de ani Piaţa Marii Adunări Naţionale, dar şi Scuarul Teatrului de Operă şi Balet, Scuarul Europei pentru zilele de 8, 9 şi 10 mai, transmite IPN.

Ştiri pe aceeaşi temă

Autorităţile publice precizează că legislaţia nu prevede restricţii privind termenul pentru care poate fi rezervat un anumit spaţiu public pentru întruniri. Experţii cred că de multe ori aceste rezervări de durată se fac din rea-voinţă, însă acest fapt nu trebuie să îngrădească dreptul la întruniri al cetăţenilor.

PSRM a rezervat PMAN pentru zilele de vineri, sâmbătă şi duminică în perioada anilor 2020-2025. Solicitat de IPN, deputatul socialist Vasile Bolea a declarat că declaraţii prealabile similare au fost depuse şi pentru perioada 2014-2019. Acestea sunt depuse, în conformitate cu legislaţia în vigoare, care prevede că declaraţiile se depun cu cel puţin cinci zile înainte de acţiunea planificată.

Într-un răspuns pentru IPN, Partidul Liberal menţionează că formaţiunea a rezervat, pentru o suta de ani, locul din faţa bustului domnitorului Alexandru Ioan Cuza pentru data de 24 februarie, pentru a marca, tradiţional, Ziua Unirii Principatelor Române (24 ianuarie 1859). De asemenea, PMAN, scuarul TNOB „Maria Bieşu”, Scuarul Europei a fost rezervat pentru zilele de 8, 9 şi 10 mai, pentru organizarea manifestaţiilor dedicate zilei de 9 mai – „Ziua Europei”. 

„Dat fiind faptul că legea nu stipulează o perioada determinată pentru care poate fi rezervat un anumit spaţiu pentru întruniri, prioritate la desfăşurarea întrunirii are cel care a depus primul declaraţia prealabilă”, se mai spune în răspunsul liberalilor.

Vasile Pascari, specialist principal la Direcţia municipală social umanitară şi relaţii interetnice, a declarat pentru IPN că autorităţile pregătesc mai multe demersuri către legiuitor pentru restricţionarea termenului pentru care poate fi rezervat un anumit spaţiu pentru întruniri. Organizatorii sunt obligaţi să anunţe Primăria despre o manifestaţie cu cel puţin cinci zile înainte. În cazul în care sunt mai mulţi solicitanţi, autorităţile organizează şedinţă de lucru cu aceştia.

Solicitat de IPN, Florin Gîscă, expert al asociaţiei Promo-LEX, a menţionat că mecanismul de depunere a declaraţiei prealabile a fost introdus în lege pentru a asigura comunicarea între organizator şi autorităţile publice. Astfel ca organizatorii să beneficieze de serviciile care se impun în cazul unor manifestaţii publice. Când declaraţiile sunt depuse cu doi, cinci sau zece ani înainte, apare întrebarea referitor la buna credinţă a organizatorului. Şi în cazul celor două formaţiuni politici, elementele de bună credinţă dispar, pentru că probabilitatea ca un deponent să fie în viaţă peste o sută de ani sau o structură politică să mai existe peste câteva zeci de ani este foarte mică. Şi atunci, în opinia sa, este vorba despre utilizarea abuzivă a prevederilor Legii cu privire la întruniri.

Expertul precizează că mecanismul cu privire la notificarea autorităţilor este bun în cazul organizatorilor de bună credinţă. Legea spune că prioritate pentru un spaţiu sau o dată are cel care depune primul cererea prealabilă. Dacă spaţiul permite, pot avea loc concomitent două manifestaţii, fără a se deranja reciproc. „Însă în practică acest lucru nu se întâmplă pentru că, probabil, nu există încă o cultură de a împărţi şi de a utiliza spaţiul public din partea organizatorilor de întruniri de la noi. Şi aceasta a demonstrat-o practica, de fiecare dată când am avut mai mulţi deponenţi de declaraţii prealabile, mai ales când am avut întruniri simultane. La şedinţele de la Primărie aproape niciodată, dar nu-mi amintesc niciun caz în care organizatorii să fi ajuns la un consens”, a mai spus Florin Gîscă.

Expertul consideră că problema nu este atât în legislaţie, ci în atitudinea şi rea-credinţa unor organizatori de întruniri publice. În opinia sa, nu poate fi limitat prin prevederi legale dreptul cetăţenilor la întrunire pentru a rezolva atitudine a abuzivă a unor organizatori.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: