Curtea Constituţională a decis că cetăţenii R. Moldova au dreptul de a iniţia referendumuri legislative

Curtea Constituţională a decis că cetăţenii R. Moldova au dreptul de a iniţia referendumuri legislative

FOTO IPN

Cetăţenii au dreptul să iniţieze desfăşurarea referendumurilor legislative în condiţiile legii. Până la reglementarea procedurii de iniţiere a referendumurilor legislative şi de oficializare a rezultatelor acestora, competenţa de a verifica validitatea textelor supuse referendumurilor, precum şi de a oficializa rezultatele acestora, îi aparţine Parlamentului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea Constituţională a emis marţi, 2 octombrie, hotărârea respectivă ca urmare a unei sesizări înaintate de un grup de deputaţi din Partidul Liberal Democrat, transmite IPN.

Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial.

Într-un comunicat de presă emis de CC este menţionat că Înalta Curte a observat că articolul 75 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova stabileşte că cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sunt supuse referendumului.
 
În context, Curtea a menţionat că textele din articolele 2 alin. (1) şi 75 din Constituţie permit, prin formularea lor, iniţierea de către cetăţeni a referendumurilor legislative, fapt care concordă cu recomandările internaţionale.
 
Curtea a constatat că dreptul de a iniţia un referendum legislativ de către cetăţeni decurge chiar din prevederile Codului electoral, care stabileşte două reguli cu privire la iniţierea referendumului republican de către cetăţeni:
- În cazul referendumului constituţional, acesta poate fi iniţiat în condiţiile articolului 141 alin. (1) lit. a) din Constituţie (i.e. cel puţin 200.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative);

- În cazul celorlalte tipuri de referendum, inclusiv cel legislativ, acestea pot fi iniţiate de cel puţin 200.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, fără a fi necesară condiţia repartizării semnăturilor pe unităţi administrativ-teritoriale.
 
Curtea a reţinut că, deşi cetăţenii au dreptul de a iniţia un referendum legislativ, cadrul legal conţine mai multe omisiuni cu privire la procedura iniţierii acestui tip de referendum, inclusiv cu privire la controlul validităţii în sens formal şi material al textelor supuse referendumului. Având în vedere prevederile articolului 72 alin. (3) lit. b) din Constituţie, Curtea a subliniat că ţine de competenţa Parlamentului să reglementeze în mod clar procedura iniţierii referendumurilor de către cetăţeni.

Potrivit IPN, Curtea s-a expus după ce, la începutul lunii aprilie, Grupul de iniţiativă pentru anularea sistemului mixt de vot, prin intermediul unui grup de deputaţi din Partidul Liberal Democrat, a depus la Curtea Constituţională o sesizare privind dreptul cetăţenilor la iniţierea referendumurilor legislative.
 
Reprezentanţii grupului au precizat că prin „această adresare magistraţilor constituţionali li s-a cerut să spusă cui îi aparţine puterea în statul Republica Moldova: poporului sau unui grup de persoane cu interese”.

ONG-işti au amintit despre cele două încercări eşuate de înregistrare a grupului de iniţiativă în vederea organizării unui referendum pentru anularea sistemului mixt de vot. Magistraţii constituţionali urmau să spună dacă cetăţenii au sau nu dreptul la referendumuri legislative, în condiţiile în care Comisia Electorală Centrală, atunci când a refuzat a doua oară înregistrarea grupului de iniţiativă, a făcut trimitere la un aviz al Comisiei juridice a Parlamentului, potrivit căruia în Constituţie referendumurile legislative nu sunt expres reglementate.

CEC a refuzat pe 12 martie pentru a doua oară, înregistrarea grupului de iniţiativă pentru organizarea a referendumului de anulare a votului mixt. În hotărârea CEC, adoptată cu majoritatea de voturi, se face trimitere inclusiv la o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, în care se accentuează că Parlamentul este singura instituţie care poate iniţia un referendum de modificare a legislaţiei.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: