Ce se întâmplă la Chişinău după ce premierul demisionar a refuzat să asigure interimatul şi de ce Maia Sandu va avea viaţă grea la început de mandat

Premierul Ion Chicu a demisionat miercuri, 23 decembrie, cu o zi înainte ca Maia Sandu să fie învestită oficial în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Prim-ministrul şi-a motivat decizia prin faptul că dânsul doreşte să contribuie la provocarea alegerilor parlamentare anticipate, pentru că actualul Parlament nu mai reprezintă cetăţenii.

Totodată, atât Maia Sandu, cât şi Igor Dodon, ambii având în spate două cele mai importante partide, PAS şi PSRM, la fel au declarat în nenumărate rânduri că pledează pentru alegeri anticipate şi că unul din instrumentele prin care s-ar ajunge la anticipate este demisia Guvernului şi eşuarea învestirii noului Guvern.

Maia Sandu a anunţat că, începând cu ziua de luni, va chema partidele parlamentare la consultări, după ce Republica Moldova a rămas fără Guvern. 

Imediat ce a fost învestită în funcţie, Maia Sandu a avut o întrevedere cu premierul interimar Ion Chicu. Deşi legea îi permite lui Ion Chicu să deţină interimatul funcţiei până la învestirea noului Cabinet de Miniştri, acesta a anunţat-o pe Maia Sandu că el intenţionează să asigure interimatul funcţiei doar până pe 31 decembrie. Mai mult, Ion Chicu a comunicat că odată cu el, pe 31 decembrie, din Guvern pleacă definitiv, fără să asigure interimatul funcţiei, şi alţi trei miniştri: ministra Sănătăţii, Viorica Dumbrăveanu, ministrul Finanţelor, vicepremierul Sergiu Puşcuţa, şi ministrul Economiei, Anatol Usatîii.

Aici lucrurile încep a se complica pentru Maia Sandu

În plină criză economică şi în plină pandemie, Maia Sandu se poate pomeni cu un Guvern loial lui Igor Dodon, al căror planuri încă nu se cunosc. Pe de altă parte, faptul că premierul Ion Chicu şi-a anunţat demisia într-un briefing de presă la care a participat şi Igor Dodon, trezeşte suspiciuni că Igor Dodon pune ceva la cale, mai ales că imediat după demisia Guvernului şi după ce Maia Sandu a fost învestită în funcţie, Igor Dodon a plecat într-o nouă vizită la Moscova.

Potrivit legii cu privire la Guvern, articolul 23, în situaţia în care premierul se află în imposibilitate de a exercita interimatul funcţiei, ca în cazul prim-ministrului Ion Chicu, care a anunţat că va asigura interimatul până pe 31 decembrie, preşedintele Republicii Moldova, în termen de 5 zile, numeşte un alt membru al Guvernului în calitate de prim-ministru interimar până la formarea noului Guvern.

Legea mai spune că, până la numirea prim-ministrului interimar, atribuţiile acestuia sunt exercitate de prim-viceprim-ministru, în cazul lipsei prim-viceprim-ministrului – de către cel mai în vârstă viceprim-ministru, iar în cazul lipsei viceprim-miniştrilor – de către cel mai în vârstă ministru. În situaţia actuală, până Maia Sandu va numi un premier interimar din rândul membrilor Guvernului, adică până pe 5 ianuarie, interimatul funcţiei de prim-ministru va fi asigurat de către vicepremierul pentru Reintegrare, Olga Cebotari, o tânără de 29 de ani, fără mare experienţă profesională şi care deţine şi cetăţenia Federaţiei Ruse. În cazul în care ea refuză această funcţie, atunci celui mai în vârstă ministru îi revine acest rol, adică ministrului Apărării, Victor Gaiciuc, ex-consilier al preşedintelui Igor Dodon.

Până pe 5 ianuarie, Maia Sandu trebuie să numească un premier interimar. Ce opţiuni de şef al Guvernului are preşedintele ţării în situaţia creată 

Cabinetul de miniştri este format din 11 membri, dintre care patru au anunţat că părăsesc definitiv funcţiile pe 31 decembrie, iar unul, Irina Vlah, nu este ministru ca să poată fi numită premier. Deci, Maiei Sandu nu-i rămâne decât să numească un premier din cei şase miniştri rămaşi şi care sunt toţi apropiaţi şi fideli lui Igor Dodon.

Cronometrul va fi pornit pe 31 decembrie, iar până pe 5 ianuarie, Maia Sandu are următoarele opţiuni de prim-ministru interimar: Olga Cebotari - vicepremier pentru Reintegrare; Victor Gaiciuc - ministru al Apărării; Lilia Pogolşa - ministra Educaţiei; Aurel Ciocoi - ministru de Externe; Pavel Voicu - ministru de Interne; Fadei Nagacevschi - ministrul Justiţiei.

Premierul interimar îşi va exercita atribuţiile până la învestirea în funcţie a noului Guvern. 

Când poate fi învestit în funcţie noul Cabinet de miniştri. Când şi cum pot fi provocate alegerile anticipate

Avocatul Ion Dron, în emisiunea sa de pe Facebook, a explicat scenariile juridice prin care pot fi provocate alegerile parlamentare, despre care toate partidele parlamentare spun că şi le doresc, însă în realitate ar putea să nu fie chiar aşa.

Făcând referire la articolul 85 din Constituţie, care prevede că (1) În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, peşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul, Ion Dron a constatat că actualul Parlament poate fi dizolvat începând cu 24 martie.

Totuşi, avocatul a subliniat că Parlamentul poate fi dizolvat şi mai devreme de 24 martie, în conformitate cu articolul 85 din Constituţie, aliniat (2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. 

Ion Dron menţionează că, potrivit hotărârii Curţii Constituţionale în acest sens, Maia Sandu este obligată în termen de 15 zile să desemneze un candidat la funcţia de premier, adică până pe 7 ianuarie, iar dacă această tentativă eşuează, atunci Maia Sandu are alte 45 de zile pentru a desemna un alt candidat la funcţia premier. Prin urmare, până pe 21 februarie, Maia Sandu trebuie să desemneze un alt candidat la funcţia de prim-ministru, iar dacă şi de această dată Parlamentul nu acordă vot de încredere, Parlamentul poate fi dizolvat.

Potrivit Codului Electoral, articolul 83, alegerile anticipate anticipate pot fi organizate nu mai devreme de 60 de zile de la data dizolvării Parlamentului şi nu mai târziu de trei luni de la data dizolvării Parlamentului. Cu alte cuvinte, cel mai restrâns termen pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate ar fi sfârşitul lunii aprilie - începutul lunii mai.

De ce Maia Sandu ar putea să nu aibă viaţă uşoară în primele luni de mandat

Ion Dron a declarat că „preşedintele Republicii Moldova nu este ţar şi sultan şi nu poate face ce vrea ea, face tot ce-i spune Parlamentul”.

Declaraţia avocatului a fost făcută în contextul în care Constituţia o obligă pe Maia Sandu să desemneze la funcţia de premier candidatul propus de o majoritate parlamentară oficializată, iar în cazul în care aceasta nu există, abia atunci Maia Sandu este obligată să desemneze în funcţia de prim-ministru propriul candidat, însă a cărui soartă oricum depinde de votul Parlamentului. 

Deşi toate partidele parlamentare susţin că doresc alegeri parlamentare anticipate, Ion Dron nu exclude că Igor Dodon şi Ilan Şor, care controlează majoritatea deputaţilor, ar putea merge pe alt scenariu înainte de a provoca anticipatele.

De exemplu, susţine Ion Dron, Igor Dodon ar putea fi desemnat de o majoritate parlamentară la funcţia de premier. În aşa caz, Maia Sandu nu poate să refuze propunerea Parlamentului, iar dacă o refuză, o eventuală sesizare adresată Curţii Constituţională pe această problemă va face aşa încât Înalta Curte să o suspende pe Maia Sandu din funcţie, iar decretul de desemnare a candidatului, de exemplu, Igor Dodon la funcţia de prim-ministru va fi semnat de către preşedintele Parlamentului.

Însă, este puţin probabil ca Igor Dodon să accepte un asemenea scenariu, în situaţia în care ţara se confruntă cu o criză economică şi pandemică. Dar pare a fi mult mai realizabil un alt scenariu pe care îl anticipează avocatul Ion Dron.

Ion Dron admite că nu va exista o majoritate parlamentară care să propună un candidat la funcţie de premier. În aşa caz, mingea e în terenul preşedintelui ţării, care va trebui să desemneze candidatura prim-ministrului. 

În opinia lui Ion Dron, Maia Sandu fiind obligată de Constituţie să desemneze ea în această situaţie un candidat la funcţia de premier, îl va desemna, însă în speranţa că acesta nu va primi votul de încredere al Parlamentului şi vor fi provocate alegeri parlamentare anticipate, aşa cum aparent îşi doresc toate forţele politice din Parlament şi cum a anunţat şi deputatul PAS Igor Grosu, potrivit căruia, partidul Maiei Sandu nu intenţionează să învestească un nou Guvern, dar va provoca anticipate.

Doar că, potrivit lui Dron, aici ar putea apărea o mare surpriză: Maia Sandu desemnează un candidat la funcţia de premier, fără să aibă speranţe că acesta este sprijinit de Parlament, însă partidul lui Igor Dodon şi cel al lui Ilan Şor îl votează. În rezultat, Maia Sandu se pomeneşte că are un Guvern controlat de ea, însă care nu are sprijinul Parlamentului (decât votul la învestitură).

„Până la urmă, Dodon şi Şor ar putea să aibă un Guvern care este faţa Maiei Sandu, dar acest Guvern poate să funcţioneze atât cât vrea Dodon şi Şor, fiindcă ei în orice minută îi pot înainta vot de neîncredere. Prin urmare, ei îl ţin pe acest Guvern vreo 3-4 luni de zile, mai apoi îl dau jos şi pleacă în alegeri în toamnă. Iată şi varianta când alegerile pot să nu aibă loc nici în aprilie, nici în mai, nici în iunie”, a precizat Dron.