Primul Război Mondial, în trecutul Basarabiei de sud. Cum reînvie în Găgăuzia amintirea despre războiul uitat

Exact acum o sută de ani, pe 11 noiembrie 1918, a luat sfârşit Primul Război Mondial (PRM). Cu ocazia acestui jubileu la Ceadâr-Lunga a avut loc o conferinţă ştiinţifică.

*  Material de Veaceslav Crăciun

Savanţi şi personalităţi publice au examinat de ce PRM a fost dat uitării în perioada sovietică şi cum a influenţat satele găgăuze şi bulgare din sudul Basarabiei. Pe lângă aceasta, istoricii au remarcat că procesul de reamintire despre acel război e mai activ în regiunea de sud.

Un război „nedrept”

Pe 7 noiembrie în municipiul Ceadâr-Lunga a avut loc conferinţa ştiinţifică „Primul război mondial în trecutul Basarabiei de sud”. Evenimentul s-a produs în cadrul proiectului „Împreună să refacem memoria”, susţinut de organizaţii obşteşti din Găgăuzia şi întreaga Moldovă. Iniţiativa şi principalul efort organizatoric îi aparţine Svetlanei Capangi, autorul studiului despre participarea populaţiei găgăuze şi bulgare în PRM. Au participat câteva zeci de savanţi, cercetători ai ţinutului natal şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din Chişinău, Gagauz-Yeri şi raionul Taraclia.

Conform doctorului în istorie Ion Duminică, Primului război mondial nu i se acorda nicio atenţie în Uniunea Sovietică.

„Aceasta, din cauza unor circumstanţe politice. Dar în ultimii ani reînvie interesul pentru perioada 1914 – 1918 şi Găgăuzia devine unul din focarele acestui proces. În autonomie, la fel ca şi în Taraclia vecină, apar noi cercetări, care devin o contribuţie valoroasă la istoriografia naţională”, a remarcat Duminică.

În opinia lui Anatol Petrencu, istoric, profesor al Universităţii de stat din Moldova, principalul „păcat” al PRM în faţa puterii sovietice consta în faptul că a fost de sorginte „burgheză” şi „imperialist”. Aceasta îl priva de şansele de a fi luat în seamă din partea ştiinţei istorice oficiale.

Studii referitoare la PMR

Chiar dacă PMR nu cadra cu ideologia sovietică oficială, populaţia a păstrat amintirea despre participanţii la război. Multe istorii de familie despre moartea rudelor au intrat în folclorul melodic popular. În unele sate din sudul Basarabiei, în scurta perioadă de aflare în componenţa României, au reuşit să apară monumente în amintirea jertfelor de război. Unul dintre monumente a fost înălţat în satul Etulia de către un participant la război, care a revenit în satul natal. În anul 1999, fiul său de 79 de ani a restabilit obeliscul, care după ce zeci de ani a suferit deteriorări simţitoare. Noi monumente au fost instalate în Ceadâr-Lunga, satele Avdarma şi Gaidarlî. Deja e gata proiectul construcţiei comemorative la Taraclia.

Începând cu anii 90, mulţi cercetători ai ţinutului natal scriu studii despre consătenii care au participat în PMR. În cadrul conferinţei din Ceadâr-Lunga au prezentat asemenea informaţii despre pământenii săi din satul Valea-Perjei doctorul în filologie Ivan Kurtev, cercetătorul ştiinţific al AŞ a Moldovei Emilia Bancova din satul Korten, cercetătorul ţinutului natal Feodor Curu din satul Gaidarlî.

În ultimii ani cercetările s-au ridicat la un nou nivel. Autorii au studiat sute de documente din arhivele naţionale, ale României şi Rusiei. Informaţiile obţinute dau închipuire despre proporţiile participării populaţiei din sudul Basarabiei în PMR. Doar în perioada august 2014 – mai 2015 au fost ucişi, răniţi şi daţi dispăruţi mai mult de o mie de descendenţi din satele găgăuzeşti şi bulgăreşti. În toţi anii de război în judeţele Ackerman, Bender şi Ismail au fost mobilizaţi 23662 de persoane sau circa 12 la sută din numărul total al populaţiei acestor judeţe. Numărul de ucişi şi morţi în urma rănilor, proveniţi din aceste judeţe a constituit 2532 de oameni. Informaţia privind alte judeţe ale Basarabiei încă îşi aşteaptă cercetătorii, dar se numesc cifre între 250 şi 300 de mii de mobilizaţi în întreaga gubernie.

Ecoul sângeros al războiului

Războiul s-a impus nu numai în destinele omeneşti, dar şi în procesele politice. În opinia doctorului în istorie Ivan Grec, Primul război mondial a devenit catalizatorul evenimentelor tumultoase din Imperiul rus, care au rezultat în revoluţia din Octombrie. Schimbările în cauză nu puteau să nu atingă Basarabia, care după tentativa eşuată de a crea un stat moldovenesc independent, a ajuns în componenţa României. Noile circumstanţe politice au provocat în perioada interbelică un val de imigrare a populaţiei găgăuze în ţările Americii Latine, preponderent, în Brazilia. Conform savantului, pentru găgăuzi şi alţi locuitori revenirea Basarabiei în componenţa URSS s-a constituit ca un răsunet al PMR.

„Publicul o lua la moacă, plastic vorbind, din două părţi, pentru că în anii 40 mulţi locuitori s-au mutat peste Prut şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial oamenii erau chemaţi sub flamurile ambelor armate beligerante. După asta în Bugeac a fost foametea din 46 – 47, represiunile. Zeci de mii de găgăuzi şi bulgari au pierit, s-au împrăştiat în lume sau, din cauza acestor cataclisme, s-au asimilat”, a declarat Grec. 

Istoricul a mai expus ipoteza că Primul război mondial a frânat constituirea conştiinţei găgăuze şi dacă satele găgăuze ar fi evitat 22 de ani de cetăţenie românească şi ar fi devenit parte a URSS, poporul găgăuz ar fi obţinut autonomia încă în anii 20 ai secolului trecut. Ce-i drept, a adăugat el, ar fi primit în calitate de „bonus”pentru asta colectivizarea sovietică forţată şi represiunile din anii 20 şi 30.

Şi profesorul Petrencu a exprimat convingerea că PMR a avut urmări grele, determinând în mod direct sau indirect caracterul regimurilor politice din Europa şi URSS din prima jumătate a secolului XX.

„Primul război mondial a avut câteva particularităţi: în timpul operaţiunilor militare pentru întâia dată a fost folosită mitraliera, pentru întâia dată au avut loc bombardamente nocturne ale populaţiei civile, precum şi pentru întâia dată au fost folosite substanţele chimice otrăvitoare. Astfel, manifestarea omorului cu cruzime a atins cote fără precedent”, a relatat Petrencu. 

Deloc surprinzător, a remarcat istoricul, că oamenii care au trecut prin aceste omoruri, participanţii la un război civil nu mai puţin crud din Rusia, au dat naştere apoi unor regimuri totalitare şi organe represive, precum „GULAG”, unde viaţa omului nu avea niciun preţ.

Memoria istorică 

Evenimentul s-a încheiat cu depuneri de flori la monumentul participanţilor la PMR din Ceadâr-Lunga, amplasat în parcul central al oraşului. La cincizeci de metri e situat alt monument, celor căzuţi în cel de-al doilea război mondial, care în orice anotimp e strâns înconjurat de coroane de flori. Priveliştea simbolică a ilustrat cum a fost dat uitării Primul război mondial pe fundalul celui de-al doilea.

Unul dintre oaspeţi a opinat că e mult mai uşor să scrii un manual de istorie general decât să scrii istoria satului de baştină. Se prea poate că e mai uşor să vorbeşti despre interesele puterilor mondiale şi ideologiile politice, decât să faci rost de mărturii despre trecutul eroic sau tragic al premergătorilor. Dar anume aşa, prin personificarea istoriei se constituie memoria istorică a poporului. În prezent, neglijarea perioadei 1914 – 1918, treptat, e depăşită în Gagauz-Yeri. Istoricii din Chişinău au mărturisit că ar dori ca şi alte regiuni ale Moldovei să preia această tendinţă.