După Siria, Rusia ar putea trimite trupe în Azerbaidjan

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Omuleţii verzi ai lui Putin ar putea să apară şi în
regiunea separatistă
Nagorno-Karabah. FOTO Wikimedia
Omuleţii verzi ai lui Putin ar putea să apară şi în regiunea separatistă Nagorno-Karabah. FOTO Wikimedia

Moscova ar putea trimite trupe de pacificatori în Nagorno-Karabah, regiunea disputată de Armenia şi Azerbaidjan. Pacificatorii ruşi ar putea rezolva conflictul în favoarea Azerbaidjanului în schimbul unei baze militare ruse pe teritoriul azer, se afirmă într-o analiză Rosbalt.

Situaţia în jurul Nagorno-Karabah devine tensionată de regulă în ajunul forumurilor internaţionale importante sau în preajma întâlnirilor oficialilor azeri şi armeni. Recent, în ajunul Adunării generale ONU, în cadrul căreia a fost anunţată întâlnirea miniştrilor de externe ai Azerbaijanului şi Armeniei, situaţia din zona de conflict s-a înrăutăţit brusc. În mod tradiţional, părţile s-au învinuit reciproc de escaladarea conflictului.

Ministerul Apărării al republicii nerecunoscute Nagorno-Karabah a comunicat că săptămâna trecută au murit patru militari ai Armatei de Apărare din Nagorno-Karabah şi trei civili din nordul Armeniei. Ministerul Apărării al Azerbaijanului a comunicat că în urma schimbului de focuri au decedat patru militari azeri şi şapte militari armeni.

Conflict fără soluţie

Potrivit Ministerului Apărării din Nagorno-Karabah, Azerbaijanul trece la etapa armată a reglementării conflictului. Nagorno-Karabahul califică acest pas drept unul criminal.

Situaţia din zona de conflict nu a putut fi reglementată nici de Grupul OSCE de la Minsk, responsabil de conflict. Astfel, informaţia potrivit căreia Rusia intenţionează să introducă forţe de menţinere a păcii în Nagorno-Karabah, devine tot mai probabilă. Această idee este susţinută atât de experţii din Armenia şi Azerbaijan, cât şi de experţii internaţionali. 

Cu toate acestea, reprezentantul Pentagonului, Evelyn Farkas, a declarat că zvonurile că Rusia va disloca pacificatori în Nagorno-Karabah sunt „speculative”, motivând că Rusia este parte a procesului de la Minsk de reglementare a conflictului, alături de Azerbaijan şi Armenia. Iar dacă se va pune oficial problema dislocării pacificatorilor, această chestiune va fi dezbătută în mod deschis în cadrul Grupului de la Minsk.

Întrebările armenilor

Ministrul Apărării al Armeniei, Serian Oganian, a declarat că trimiterea forţelor de menţinere a păcii în regiune nu este necesară. Armenii sunt însă sceptici la asemenea declaraţii. Publicaţia armeană de opoziţie, Lragir, scrie că Rusia are intenţii reale de a introduce armata în Karabah şi de a „rezolva” conflictul în conformitate cu planul Rusiei, Turciei şi Azerbaijanului. 

Publicaţia se întreabă ce vor face „pacificatorii” ruşi, dacă armata armeană nu va părăsi poziţiile şi va lupta. „Pacificatorii ruşi vor împuşca soldaţii armeni? Cu ce se vor ocupa pacificatorii ruşi în Karabah?”

În societatea armeană există o convingere larg răspândită că pacificatorii vor sta la graniţă şi nu vor permite intruziunea armatei diversioniste azere. Însă această misiune este efectuată cu succes de armata armeană. Dacă vor veni pacificatorii ruşi, aceştia vor ţine în frâie armata armeană şi nu vor mai permite armatei regulate armene şi detaşamentelor de partizani să întoarcă poziţiile pierdute. Introducerea armatei ruse va însemna pierderea poziţiilor şi deportarea populaţiei armene de pe teritoriile care vor fi predate.

Două posibile scenarii ale lui Putin 

Analiştii publicaţiei presupun că acum, prioritare pentru Putin sunt Ucraina şi Siria, şi nu este exclus faptul că Putin va folosi problema pacificatorilor în Karabah pentru a negocia pe marginea acestor două chestiuni. Nu este exclus că guvernul armean va accepta introducerea în zona de conflict a pacificatorilor armeni şi azeri alături de cei ruşi. Însă vor domina, de sigur, pacificatorii Rusiei şi ai Azerbaijanului. Astfel ruşii vor accepta condiţiile imperative ale constituţiei azere. 

Deutsche Welle spune că Rusia ar incerca să reglementeze conflictul după scenariul său: Azerbaijan îşi va reprimi o parte din teritorii, iar Moscova va obţine dreptul să deschidă baze militare pe teritoriul Azerbaijanului pentru a transporta trupe în Siria, şi în acelaşi timp pentru a „stabiliza” situaţia în jurul Nagorno-Karabah.

Criticii acestei versiuni spun că o bază în Azerbaijan nu va juca un rol strategic şi tactic esenţial în conflictul din Siria. Alţii zic că Moscova vrea să-şi consolideze prezenţa în Caucaz fără a garanta nimic, nici Erevanului, nici Baku. Cu toate acestea, Kremlinul aşteaptă că odată ce va izbucni un război în pe scară largă, pacificatorii ruşi vor fi întâmpinaţi cu „bine aţi venit” sau chiar cu „welcome”. 

Regiunea Nagorno-Karabah a fost înfiinţată de către liderii sovietici în 1923, în părţile muntoase ale provinciei istorice Karabah. Armenia şi Azerbaidjanul, două foste republici sovietice din Caucazul de Sud, sunt în conflict de la sfârşitul anilor 1980 din cauza enclavei Nagorno-Karabah.   Parte a Azerbaidjanului în perioada sovietică, Nagorno-Karabah — o regiune separatistă cu o populaţie majoritar armeană — a reprezentat miza unui război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi în perioada 1988-1994.   Violenţele s-au înmulţit din nou în ultimele luni în această zonă, Armenia şi Azerbaidjanul acuzându-se reciproc de lansarea unor atacuri în care anul trecut s-au înregistrat mai multe zeci de morţi.
Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite