Află cum a trăit și a murit mașina popoarelor sovietice: Lada

Află cum a trăit și a murit mașina popoarelor sovietice: Lada

Lada 1200 a fost primul model produs de ruşi

La sfârşitul lunii trecute, brandul Lada a devenit istorie. Grupul AutoVaz a anunțat că renunță la celebra marcă sovietică cu o istorie de peste 40 de ani. Lada înseamnă barcă în rusa veche, iar simbolul ei este un viking pe un vapor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Marea schimbare în industria auto sovietică a venit în 1960, când la Congresul XXIII al Partidului Comunist s-a decis construirea unei uzine producătoare de automobile.

Ruşii au semnat un contract de colaborare, în anul 1966, cu producătorul italian Fiat, cu sediul la Torino. În contract era stipulată construirea unei uzini producătoare de automobile, pe malul râului Volga, în care să fie construite maşini după modelul Fiat 124.

Citeşte pe Forbes.ro cât au investit francezii în formarea angajaţilor de pe platforma de la Piteşti

De atunci, Lada a devenit cel mai cunoscut brand sovietic şi una dintre cele mai cunoscute mărci auto est-europene.

Începuturile legendei sovietice

Construcţia fabricii VAZ (Volzhsky Automobilny Zavod) a început în 1967, iar în luna august a anului 1970 a demarat producţia în serie a automobilului Lada 1200 (2101), poreclit „Zhiguli".

Automobilul care a fost ales drept bază, Fiat 124, (desemnat automobilul anului 1967) a suferit ceva modificări, pentru a face faţă unor condiţii vitrege precum cele din URSS.

Vladimir Putin (dreapta) a inaugurat în 2011 noul model Lada Granta

Cele mai importante modificări au fost suspensia întărită, sistemul de frânare cu dublu circuit cu discuri faţă şi tamburi spate (deşi unele variante de echipare ale Fiat aveau discuri pe spate), suduri şi caroserie întărită, radiator de răcire mai mare, respectiv sistem de încălzire mai eficient şi garda la sol de 170 mm în loc de 130 mm. Motorul original de Fiat, care era OHV, a fost înlocuit cu un motor mai performant, denumit OHC.

Află de pe Forbes.ro care sunt planurile pe care Bosh le are pentru fabricile de componente auto de la Blaj şi Cluj

Recunoscută pentru construcţia robustă, fără prea multe elemente din plastic, automobilul fabricat în Togliati a reprezentat în anii '70 imaginea succesului în fostele ţări ale blocului sovietic.

În primul an de producţie au fost construite 210.500 de bucăţi de Lada 2101. Din octombrie 1974, 2.230 de autovehicule au fost produse zilnic, pe cele 3 linii de producţie.

Atât de grăbiţi erau comuniştii încât începuseră producţia de autovehicule, deşi lucrările de construcţie a uzinei nu erau terminate. Uzina VAZ este una dintre cele mai impresionante realizări ale comuniştilor ruşi.

Vezi pe Forbes.ro cum se comportă pe circuit noul Porsche Boxster

Liniile de producţie se întindeau pe 270 de kilometri, iar în fabrică lucrau 180.000 de persoane. Modelul Lada „Zhiguli" denumit şi 2101 a beneficiat de o vastă infrastructură de distribuţie şi service devenind „maşina poporului".

Automobilul a fost disponibil în diverse variante, inclusiv camioneta, cu motoare de la 1.200 centimetri cubi şi 60 CP până la 1.700 de centimetri cubi şi 80 CP.

Încă din anii '70 a început conceperea unui automobil cu tracţiune faţă, care să întregească familia Lada. VAZ 2108 a fost prezentat în 1984, la expoziţia intitulată „60 de ani de industrie auto sovietică". Prima dată, VAZ 2108 a fost denumit Sputnic, apoi a fost rebotezat, intrând pe piaţă sub denumirea de Samara.

Proiectanţii sovietici au predat prototipul companiei de proiectare Porsche, cu scopul de a aduce inovaţii, modernizări la caroserie, suspensie şi motor. Între timp, ruşii au făcut prototipul şi au  trecut la fabricarea în serie a VAZ 2109, şi a modelului alungit, cu 5 uşi având denumirea de fabrica VAZ 21010.

Samara, un design modern

Modelul Samara avea un design în ton cu timpurile res­pective şi era perceput ca un progres tehnologic major. Automobilul a participat la diverse competiţii, fiind dotat însă cu propulsoare occidentale. Pentru a putea concura alături de giganţii auto vest-europeni, s-au implicat în construcţia unor modele de curse inclusiv inginerii de aviaţie din cadrul companiei Tupolev.

La scurt timp după ce românii au construit Dacia 500

Lăstun, ruşii au proiectat modelul Oka-1111, o maşină de oraş realizată împreună cu Fiat. Autoturismul se asemăna destul de mult cu Fiat Cinquecento, dar avea un motor total diferit, de 650-750 cc în doi cilindri. Practic, era un motor SOHC luat de pe Samara şi „tăiat" pe jumătate.

Acelaşi motor a fost realizat în versiune cu trei cilindri pentru prototipul 1121 fabricat în anul 1988. Ca să facem o paralelă, românii „tăiaseră" la acea vreme motorul de Oltcit pe jumătate pentru a obţine propulsorul în doi cilindri care a fost montat pe modelul Lastun.

Procedeul era des folosit, prin acest mod realizându-se economii în dezvoltarea unor noi motoare. La fel ca şi Lastunul, Lada Oka-1111 nu s-a bucurat de prea mare succes în rândul ruşilor, obişnuiţi cu robusta Lada 1200, deşi inginerii au încercat să îmbunătăţească autoturismul.

Niva - maşina de teren pentru popor

Lada Niva a început să fie fabricată în anul 1976, automobilul 4×4 cu tracţiune permanentă, utilizată la acea dată doar de câteva modele din lume, cum ar fi Range Rover, dispunea de o cutie de viteze cu 5 trepte şi reductor.

Diferenţialul spate era blocabil pentru o mai bună aderenţă pe teren alunecos. Şeful proiectului care a dus la realizarea autoturismului de teren Lada Niva se numea Vladimir Sergeevich Solovev, iar inginerul-şef  Valery Pavlovich Semushkine.

Samara, prima încercare de automobil modern a producătorului Lada

Niva înseamnă în limba rusa „câmp". Maşina 4×4 trebuia să fie universală, adaptabilă la diverse sarcini, inclusiv militare. Aşa a luat fiinţă versiunea „Reka" (râu), un vehicul-amfibie cu structură întărită capabil să traverseze râurile sau anumite zone pline cu apă cu o viteză de maximum 9 kilometri pe oră.

Maşina era dotată cu un motor de 1300 cc şi 60 CP derivat din propulsorul Fiat montat pe Lada 2101. Reka nu a fost fabricată în serie mare din cauza principalului cumpărător, armata rusă, care intrase deja în criza. Câteva dintre aceste exemplare au fost aduse şi în Bucureşti de comercianţii din Republica Moldova.

Anii '90 au adus pentru Niva posibilitatea de a fi echipată cu noi motoare de provenienţă vest-europeană. Modelele vândute în ţări ca Italia şi Franţa beneficiau fie de propulsoare de 1700 cc cu injecţie, fie de motoare Peugeot 1.9 turbodiesel.

În anul 1994 a fost lansat modelul Niva 2131 cu ampatament mărit, motor de 2000 cc şi 100 CP. Experimentele inginerilor ruşi au continuat pe cobaiul de casă fără şanse de a fi puse în producţia de serie.

Prototipuri cu motoare Wankel (motoare rotative aşa cum putem găsi pe modelele Mazda RX8) de 200 CP şi diverse modele de caroserie au fost realizate de cei care se ocupau de tunning, pentru ca ruşii de rând şi lumea să nu uite de aceste automobile.

Anii '90 aduc schimbarea

Schimbările politice de la Moscova de la începutul anilor '90 au adus o mai mare libertate pentru inginerii ruşi. În 1991 a fost creat prototipul Katran 1.6i. Acesta era un coupe cu două uşi, însă, din cauza subfinanţărilor, automobilul nu a putut fi transpus în producţia de serie.

Prima maşină modernă a apărut în schimb în anul 1995, Lada 2110 era echipată cu motoare cu patru cilindri cu 8 şi 16 supape. De asemenea, a fost disponibilă pentru o scurtă perioadă o versiune echipată cu motor Opel de 2 litri şi 150 CP.

Un autoturism complet nou a fost realizat în anul 1999. Denumită Lada Kalina, maşina este echipată cu motoare de 1.5 litri şi 71 CP cu 8 supape şi 1.5 litri, 90 CP şi 16 supape.

În 2008, Renault a cumpărat 25% din acţiunile AutoVAZ pentru un miliard de dolari. Compania franceză dorea producerea de noi modele. A descoperit însă că marca Lada nu se bucură de popularitate. Brandul producea maşini care aduceau mai mult cu cele occidentale. Luna trecută, grupul Renault-Nissan va decis să renunţe la brandul Lada, urmând ca în fabrica rusească să producă maşini sub mărcile proprii.

Bancuri despre lada

- Cum dublezi valoarea unei Lada? - Îi faci plinul.

- Ce este o Lada în vârful dealului? - O minune.

- Ce este un șofer de Lada care spune că a primit o amendă pentru viteză? - Un mincinos.

- Ce găsești în ultimele 16 pagini ale manualului utilizatorului unei Lada? - Mersul trenurilor.

- Care este diferenţa dintre un martor al lui Iehova și o Lada? - Primului poţi să-i închizi ușa.

- Cum i se spune unei Lada în timpul iernii? - Congelator.

- E un concurs la Căminul Cultural. Premiul întâi: o Lada. Premiul doi: două Lada.

Maşinile Lada şi Revoluţia Română

Pe seama maşinilor Lada au circulat numeroase legende legate de evenimentele din decembrie 1989, când s-a vorbit despre o implicare masivă a agenţilor sovietici veniţi în număr foarte mare pe teritoriul României.

Lada Niva a fost cel mai popular offroader estic

Din câte se pare, Lada era maşina preferată a spionilor ruşi. Tudor Postelnicu, ultimul ministru de Interne al României comuniste, declara în 1993, în faţa Comisiei Senatoriale Decembrie '89: „La sfârşitul anului 1989 se triplase numărul turiştilor din URSS. Intrarea lor în ţară s-a făcut, din cele raportate, atât cu autocare, cât şi cu maşini mici, tip „Lada".

În decembrie '89 au circulat prin România zeci de coloane auto formate din 5-6 maşini înmatriculate în URSS. O astfel de coloană, alcătuită din patru maşini Lada şi un Moskvici, a fost prinsă într-o ambuscadă creată de Armată la Brădeşti, lângă Craiova, în 24 decembrie 1989. Cei 15 cetăţeni sovietici aflaţi la bord au fost răniţi grav, iar doi dintre ei au decedat ulterior.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările