FOTO Letea în UNESCO. Acoperişurile de stuf din satul din inima Deltei, promovate la nivel internaţional

FOTO Letea în UNESCO. Acoperişurile de stuf din satul din inima Deltei, promovate la nivel internaţional

Casă tradiţională din Letea FOTO Letea în UNESCO

Case albastre, în care parcă se oglindesc apa şi cerul, acoperite cu stuf, iar în interior împodobite cu scoarţe tradiţionale. Aceasta este imaginea satului Letea, pierdut în inima Deltei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru ca astfel de bijuterii deltaice să nu se piardă, pentru ca modernismul să nu distrugă şi ultima aşezare deltaică, mai mulţi oameni de suflet s-au implicat într-un proiect de includere a meşteşugului tradiţional al confecţionării acoperişurilor de stuf în patrimoniul UNESCO. 
 
Asociaţia Letea în UNESCO, în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi Centrul de Resurse pentru Participare Publică au iniţiat o campanie online de strângeri de semnături pentru ca meşteşugul realizării acoperişurilor de stuf să fie inclus în patrimoniul UNESCO.
Până acum, 100 de oameni susţin această idee. Petiţia poate fi semnată la această adresă http://letea.eu/semneaza-petitia/.
 
În prezent se lucrează la dosarul care urmează să fie depus la Ministerul Culturii. Dacă Ministerul Culturii susţine demersul, meşteşugul va intra pe lista României pentru UNESCO, urmând apoi să fie realizat un dosar temeinic care să fie votat de către Comisia UNESCO în cadrul întâlnirii anuale unde sunt discutate toate propunerile.
 
Iniţiativa face parte din campania de informare „Stuful e beton”. Campania îşi propune să promoveze peisajul rural deltaic, pornind de la realitatea satului Letea, care face parte din comuna C.A. Rosetti. 
 
Proiectul „Stuful e beton!“ este finanţat prin Granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România, în valoare de 31.182 euro, implementat de Asociaţia Letea în UNESCO, în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi Centrul de Resurse pentru Participare Publică, pe o durată de 12 luni.
 
Un singur meşter
 
Preţul unui acoperiş din stuf este de aproximativ 12.000 de lei pentru o casă de 20 de metri lungime, preţul include manopera şi materia primă. Pentru localnicii acoperişul de stuf este chiar mai ieftin, ei având dreptul să recolteze stuful iarna pentru folosirea în gospodării. 
 
„Din păcate, există un trend printre localnici să renunţe la acoperişurile din stuf. Cei care au ales asta spun că au făcut-o din comoditate, este greu să găseşti un meşter bun, care să fie disponibil atunci când îţi propui tu renovarea.  În Letea este un singur meşter ”de prima mână” cum îşi spune el, care lucrează alături de fiul său şi primeşte comenzi în toată Delta“, povesteşte Loredana Pană, coordonator de proiect la Asociaţia Letea în UNESCO.  
 
Până la sfârşitul lunii noiembrie va fi gata studiul unde vor fi descrise particularităţile acestui meşteşug, tehnicile de lucru, de ce este el unic, avantajele lui şi impactul în cadrul comunităţii. „Acoperişuri din stuf se fac şi alte ţări, însă metoda de lucru din Delta Dunării este unică şi asta vrem să arătăm“, spune managerul de proiect. 
 
Dacă Ministerul Culturii susţine demersul, meşteşugul va intra pe lista României pentru UNESCO, urmând apoi să fie realizat un dosar care să fie votat de către Comisia UNESCO în cadrul întâlnirii anuale unde sunt discutate toate propunerile. Din păcate, spune ea, există foarte multă birocraţie şi este greu să pui în mişcare acest mecanism într-un timp scurt. 
 
Dacă această activitate tradiţională va fi inclusă pe lista UNESCO, ea va fi promovată la nivel internaţional, beneficiind astfel de fondurile alocate pentru protejarea patrimoniul cultural. Totodată, va fi promovat turismul responsabil.
 
Haholii din Letea
 
Satul Letea aparţine comunei C.A Rosetti şi este situat între braţele Chilia şi Sulina, pe grindul Letea.
Letea a rămas un sat tradiţional datorită izolării. Crişan, Pardina, Maliuc sunt comune mult mai afectate de construcţiile haotice. Deşi Regulamentul cadru de Urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării prevede reguli stricte de construcţie, ele nu sunt respectate.
 
Populaţia satului este formată din haholi. Aceştia sunt ortodocşi de rit vechi care respectă calendarul rusesc iulian, însă sătenii urmăresc ambele calendare şi sărbătorile sunt celebrate de două ori.
 
Localnicii păstrează cu stricteţe tradiţiile, de aceea de multe ori pot fi surprinşi în straie populare la diverse sărbători, cântând sau dansând pe ritmuri ucrainene. Portul tradiţional al locuitorilor este încă format din cămaşă (rubască), fustă (iubcă), rochie (platia), brâu (pois), legătura pentru cap a femeii (chicica) şi se păstrează în proporţie de 89 -90%. Straiele sunt în tonuri şi nuanţe tari (roşu, albastru, verde, roz).
 

 
Vă mai recomandăm:
 
 

Jurnal de vacanţă. Drum iniţiatic spre izvoarele poporului român, prin sudul Dobrogei

Dobrogea în lung şi-n lat, pe bicicletă: cele mai frumoase trasee de parcurs pe două roţi printr-o Românie în miniatură cu accent de Balcani

Jurnal de Vacanţă. Plaja Vadu, ultimul refugiu. Colţul de Rai interzis cândva turiştilor vă aşteaptă cu hectare întregi de plajă virgină

Jurnal de vacanţă. Altfel de călătorie prin împrejurimile zonei Vama Veche-2 Mai

Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea

Poveştile Sulinei, Turnul Babel din Deltă. Locul unde au iubit şi au murit prinţese şi pescari, piraţi şi amirali

 
 
 
citeste totul despre: