Sistemul dual de învăţământ profesional folosit în Germania nu prinde la români din cauza mentalităţii părinţilor

Sistemul dual de
învăţământ profesional folosit în Germania nu prinde la români
din cauza mentalităţii părinţilor

Investitorii germani din Banat si profesorii timisoreni si-au dat mana pentru introducerea sistemului de invatamant dual. Foto: Robert Bloanca

Investitorilor germani veniţi pe plaiuri bănăţene se pare că le place ce au găsit aici. Fabricile ridicate de ei merg bine, se produce, sunt locuri de muncă. Ce nu au găsit nemţii a fost mâna de lucru calificată după tiparul lor, de calitate, aşa că au decis să aducă şi şcoala profesională germană în România.

Firmele membre ale Clubului Economic German din Banat au considerat că trebuie să facă ceva pentru comunitatea unde lucrează. Ceva ce va ajuta atât la dezvoltarea lor, dar mai ales a copiilor care trec prin liceu fără să rămână cu ceva extraodinar de util pentru ei. În concluzie, au reuşit să găsească înţelegere la inspectoratele şcolare din zona de vest, dar şi din alte câteva regiuni din România, şi chiar dacă nu au încă un cadrul legal util au decis să implementeze în câteva clase de liceu modelul german de învăţământ profesional, în sistem dual.

Beneficiile sunt de ambele părţi. Copiii învaţă carte, dar fac şi practică în meseria pe care o învaţă la şcoală, chiar în cadrul întreprinderilor germane implicate. Ei primesc o bursă consistentă, mult peste ceea ce oferă statul, o sumă ridicolă. În plus, li se oferă posibilitatea ca la finalul cursurilor să primească un post sigur în cadrul fabricii respective. Nu e obligatoriu ca tânărul să şi aleagă oferta, dar e obligat să se ţină de şcoală, el semnând un contract cu „susţinătorul” în acest sens. De partea cealaltă, firma germană ştie că la finalul şcolii poate avea un muncitor calificat, bine pregătit, dar mai ales pregătit pe tipicul german, unul serios, de calitate, pe utilaje performante şi moderne.

Revoluţie în sistemul de învăţământ

Sistemul de învăţământ timişean ar putea suferi ceea ce investitorii germani numesc o adevărată revoluţie. Aceasta în momentul apariţiei primelor generaţii de absolvenţi ai sistemului de învăţământ dual, un model de şcoală profesională realizat împreună cu firmele germane, pe model german.

Clubul Economic German din Banat este artizanul local al acestui proiect de introducere a şcolii duale. În jur de 90 de societăţi membre ale clubului sunt impllicate în proiect, iniţiativa fiind îmbrăţişată de două licee timişorene: Regele Ferdinand şi I.C. Brătianu. Deja există două generaţii de elevi care studiază conform acestei programe, prima urmând să absolve şcoala în noul sistem în acest an.

Iniţiatorii proiectului caută acum noi elevi, pentru o nouă generaţie de elevi în sistem dual. Chiar dacă toate condiţiile par excelente, iniţiatorii proiectului au probleme în găsirea de noi elevi.

„Problema cea mai mare este mentalitatea părinţilor. Ei sunt destul de greu de convins să îşi lase copiii să înveţe în acest sistem. În plus, nu avem destui copii pentru locurile scoase la concurs. Acest sistem este unul modern, adaptat la viaţa economică actuală. Prima dată a fost introdus la Braşov, nu facem o premieră, dar am introdus ulterior sistemul la Timişoara şi acum avem proiecte pilot la Sebeş şi la Albă Iulia”, a declarat Peter Hochmuth, reprezentantul Clubului Economic German din Banat

„În noua variantă sunt cursuri de trei ani şi înainte de începerea pregătirii există o perioadă de preselecţie. După prima etapă de ei sunt consideraţi admişi”, am aflat de la Alina Bratu, reprezentanta unei firme germane implicate în proiect.

Înscrierile pentru un nou an de studiu încep în august. Partenere sunt în jur de 90 de firme. Clasele existente acum au cursuri de specializare în meseria de electrician şi eleceromecanic, respectiv comerciant – vânzător şi prelucrător materiale textile.

„Suntem mulţumiţi că i-am adus pe copii la alt nivel, este vorba de o schimbare în mentalitate. Când ai sistemul implementat şi îi iei pe copii din clasa a noua, îi builversezi, este ceva diferit. Dar, din copii care nu se duceau la şcoală ei astăzi nu mai chiulesc”, a mai spus Alina Bratu.

Investiţii de zeci de mii de euro din partea societăţilor implicate

Efortul financiar al societăţilor comerciale implicate în proiect este semnificativ. Acestea bagă bani în diferite echipamente pe care tinerii învaţă să lucreze. „O firmă investeşte mai mult sau mai puţin în funcţie de tipul de pregătire al elevilor. În primul an de activitate sunt achiziţionate chipamente de 20.000 de euro pentru pregătire, iar în anul doi alte 10.000 de euro”, am mai aflat de la Alina Bratu.

Germanii implicaţi în iniţiativă spun că cel mai greu este de găsit elevi dispuşi să înveţe în acest sistem: „Acum avem şcoli, asta era o problemă înainte, acum nu şcolile sunt problema ci lipsa elevilor. Noi derulăm o campanie de conştientizare a părinţilor, căutăm su luăm elevi noi.

Interesant este că la finalul studiilor tinerii absolvenţi nu sunt legaţi de vreu contract de societatea „finanţatoare”. Absolvenţilor li se propune un loc de muncă pe care cei vizaţi îl pot alege sau nu. Deocamdată cea mai mare problemă este lipsa unui cadru legal care să susţină acest sistem.

Sistemul de învăţământ dual a fost pus la punct în Germania, acolo unde aproximativ 40 – 50 de procente dintre liceeeni îl urmează, mai nou fiind introdus şi în facultăţi. Ulterior, sistemul a fost „exportat şi în Franţa, Italia sau România.

În noul an, în cele două licee partenere vor fi scoase la concurs 90 de locuri la şcoala profesională în sistem dual.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: