Rudolf Gräf, consilierul primarului Fritz, pe tema hrănirii porumbeilor din Timişoara: Unii se afla încă sub impresia evenimentelor de 1 Mai dinainte de 1989

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Porumbeii în Piaţa Victoriei din Timişoara FOTO Răzvan Vitionescu
Porumbeii în Piaţa Victoriei din Timişoara FOTO Răzvan Vitionescu

În dezbaterea lansată în mediul online despre interzicerea hrănirii porumbeilor din Timişoara a intervenit şi Rudolf Gräf, consilierul personal al primarului Dominic Fritz.

Interdicţia de a hrăni porumbeii din Timişoara naşte discuţii în oraşul de pe Bega. Unii cetăţeni sunt de acod cu măsura, considerând că păsările lasă în urmă mizerie, distrug faţadele clădirilor istorice şi statuile, alţii sunt de partea porumbeilor, pe care le consideră “simboluri ale libertăţii”. 

Iniţiatorii proiectului sunt consilierii locali USR-Plus Răzvan Stana şi Rodica Militaru, iar înainte de votul consilierilor, în 26 aprilie va avea loc o dezbatere publică.

În dezbaterea lansată în mediul online a intervenit şi Rudolf Gräf, consilierul personal al primarului Dominic Fritz.

“Porumbelul, fiinţă pură. Unii se afla încă sub grava impresie a evenimentelor de 1 Mai dinainte de 1989, când în lupta pentru pace Ceauşescu lansa porumbei spre văzduhul atomar. Prin 2007 am urcat prima oară în podurile clădirilor din piaţa Operei. Dincolo de grandoarea structurilor de lemn m-a izbit cantitatea estimată în tone de fecale şi cadavre de porumbei. De atunci am observat cum tot mai multe pieţe timişorene (Mocioni, Operei, Dacia) capătă un caracter de fund de curte. Găinaţ, pene şi gherete. Şi se pare că ne place. Ne place să avem grăunţe şi sticle de plastic tăiate la jumătate din care sa se adape acest păsăret în spaţiul public. Gherete după care se ascund şobolanii. Poduri în care se instalează colonii de porumbei. Mălai şi sărăcie”, a scris Rudolf Gräf, pe Facebook. 

Arhitectul susţine că oamenii care hrănesc porumbeii nu sunt responsabili, iar acest lucru a dus la înmulţirea păsărilor în zona istorică a Timişoarei. 

“Idea cu porumbeii în pieţe, la origine, avea de a face şi cu crescători ai căror porumbei seara mergeau la adăpostul lor organizat, igienizat, cu tratament veterinar asigurat. Nu avea nimic de a face cu invazia la care asistăm acum. Creşterea necontrolata a populaţiei de porumbei a făcut ca aceştia să îşi facă cuib şi în zone în care acum zece ani nu îi găseai. Cei care îi hrănesc nu poartă responsabilitatea lor. Nici a sănătăţii lor. Iar reducerea populaţiei nu are de a face cu înfometare cum se vehiculează politic acum, dimensiunea unei populaţii de porumbei se reglează destul de automat în funcţie de habitatul existent şi din natalitate in principal”, a mai adăugat Gräf.

În replică, fostul consilier local Adrian Orza, fost viceprimar al Timişoarei, vine cu câteva soluţii. 

“Probabil şi administraţia din Veneţia e sub aceeaşi impresie a  evenimentelor de 1 mai din regimul comunist. Fiindcă în Piaţa San Marco, care este Patrimoniu Unesco, nu s-a gândit nimeni să alunge porumbeii. Care fac parte din "<brnadul> pieţei. Aşa cum fac parte şi la noi. Soluţia e cea adoptata de mine în anul 2005, când am angajat la Zoo un om care să îi hrănească, pentru ca lumea să nu mai arunce pufleţi şi alte resturi alimentare. iar populaţia de porumbei să fie monitorizată şi să i se adminmistreze medicamente şi vitamine pentru ca numărul lor să fie ţinut sub control. Cât despre podurile caselor, soluţia e simplă. Să nu mai fie deschise gemurile podurilor. Iar clădirile să fie dotate cu suporţi speciali pentru ca păsările să nu mai murdarească faţada. Aluziile astea cum ca <cine nu gândeşte ca noi e comunist> fac parte din arsenalul celor părăsiţi de argumente”, a răspus Adrian Orza.

FOTO Răzvan Vitionescu

Porumbeii hrăniţi în centrul Timişoarei Foto: Răzvan Vitionescu
 

Rudolf Gräf a absolvit Universitatea Tehnica Graz şi a co-fondat biroul Vitamin Architects în Timişoara. Este de profesie arhitect şi consultant în domeniile urbanism şi management al spaţiului public. Timp de patru ani, între 2016 şi 2019, a lucrat ca expert pentru dezvoltare urbană integrată al Societăţii Germane pentru cooperare internaţională (GIZ) în cadrul primăriei Cernăuţi, unde a contribuit la procesul de descentralizare şi reformă administrativă, început în Ucraina, în 2014.  

A fost implicat în elaborarea Masterplan Bega şi a conceptului integrat de acţiuni pentru zona istorică Timişoara în baza cărora au fost, ulterior, realizate proiectele de pietonizare a zonei Cetate şi pistele velo de pe malurile canalului Bega. 

Vă mai recomandăm:

Proiect de hotărâre la Timişoara: hrănirea porumbeilor, câinilor şi pisicilor pe stradă, interzisă
 

Dominic Fritz a anunţat primii doi consilieri personali: Un arhitect care a lucrat la primăria din Cernăuţi şi o economistă cu experienţă

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite