Iubita lui Beethoven de la Timişoara. O poveste fascinantă, aproape necunoscută în România

În urmă cu 250 de ani, la Bonn se năştea genialul compozitor Ludwig van Beethoven, iar anul 2020 a fost “Anul Beethoven” în lume. Puţini sunt cei care ştiu însă că prima iubită a lui Beethoven avea să îşi trăiască ultimele zile în Timişoara.

Lângă intrarea în Cercul Militar din Piaţa Libertăţii din Timişoara se află o plăcuţă pe care stă scris: „Jeanette d’Honorath. Prima iubire a lui Ludwig van Beethoven. A locuit aici ca soţie a cdl. Cetăţii, gen.Karl vom Greth. 01.11.1823”. Este una din legendele Timişoarei de altădată, prea puţin cunoscută şi promovată în România. Pentru a descurca iţele acestei poveşti a fost nevoie de o muncă de cercetare de patru ani şi jumătate, făcută de scriitoarea şi profesoara de muzică Luciana Ianculescu. A discutat cu istorici, a căutat documente, hărţi vechi, cărţi şi arhive care aminteau despre povestea de dragoste dintre Ludwig van Beethoven, unul din cei mai importanţi compozitori din panteonul muzicii universale, şi Jeanette sau Johanna d’Honorath. 
 

„Într-o zi am aflat că în oraşul Timişoara îşi doarme somnul de veci prima iubire, iubirea din tinereţe a marelui compozitor Beethoven. Era incredibil, dar şi fascinant. Voiam să aflu această poveste. Această poveste, începută în Bonn şi terminată la Timişoara, trebuie să fie cunoscută de toţi iubitorii de muzică şi îndeosebi de locuitorii Timişoarei şi de turiştii ei. Asta m-a determinat să intru în cercetări, să mă documentez, să călătoresc. Am fost la locul ei de naştere, la Köln, la Martonvasar, la 40 de kilometri de Budapesta, unde Beethoven a circulat de foarte multe ori, la Bonn, dar şi la Viena de câteva ori. Aşa am aflat că aici a trăit şi s-a sfârşit prima iubire a lui Ludwig van Beethoven”, a declarat pentru „Adevărul” Luciana Ianculescu. 

Placheta de pe Centrul Militar din Piaţa Libertăţii
 

„O iubire adevărată, timidă, chiar imposibilă”  

Jeanette d’Honorath s-a născut la Köln, dar povestea de iubire cu Beethoven se petrece la Bonn, acolo unde cei doi aveau să se cunoască. Amândoi aveau 18 ani, amândoi erau îndrăgositiţi de muzică şi dornici de iubire. 
 

„A fost o iubire de tinereţe, o iubire adevărată, o iubire timidă, chiar o iubire imposibilă. Dar o iubire care a rămas în amintirea multor oameni. Beethoven a iubit întotdeauna. Nu a putut trăi fără iubire, povestesc cronicarii. Se împlinea prin iubire, pe care o transpunea în muzică. Despre Jeanette d’Honorath, cronicarii spun că era frumoasă, blondă, cu ochii albaştri şi s-au întâlnit într-un salon, la o serată muzicală. Cronicarul spune că Beethoven s-a îndrăgostit pentru prima oară de această fată drăgălaşă. S-a creat un magnetism şi aşa începe povestea lor de iubire”, a adăugat Luciana Ianculescu.

Johanna, lângă copac, şi Beethoven. Gravură în lemn realizată de Wilhelm von Lindenschmith

 „Până la urmă a trebuit să se despartă de Beethoven”

Iubirea dintre Jeanette şi Beethoven a ars ca o lumânare. Profesoara Ianculescu estimează că a pâlpăit mai puţin de un an, pentru că Jeanette se va căsători cu Karl von Greth, comandantul Regimentului 23 al Armatei austriece. Acesta s-a făcut remarcat în bătălii celebre din Italia, Austria şi Germania, contra trupelor lui Napoleon Bonaparte. La revenirea de pe front, Karl este avansat la gradul de general. În 1823, din ordinul Curţii imperiale de la Viena, Karl von Greth este dislocat în Timişoara, în calitate de comandant al Cetăţii. Karl şi Jeanette von Greth au ales să locuiască în actualul Casino Militar, din Piaţa Libertăţii.

„Ofiţerul era chipeş, avea prestanţă, conferită şi de calitatea de comandant. Era şi el pasionat de muzică. Într-o altă serată muzicală, invitat la palat, Karl von Greth o vede pe Jeanette şi se îndrăgosteşte de ea. Când s-a pus problema să se căsătorească cu Karl, Jeanette nu a dorit, a plâns, şi-a rugat familia să nu o căsătorească cu el. Dar până la urmă a trebuit să se despartă de Beethoven. După ce ajunge comandant al cetăţii Timişoara, Karl von Greth vine însoţit de soţia sa, se stabilesc în palatul care găzduieşte astăzi Cercul Militar, în Piaţa Libertăţii”, a mai povestit Luciana Ianculescu.

Intrarea în clădirea care ţine de MApN
 

Jeanette moare la Timişoara

În Timişoara, comandatul are o serie de activităţi pentru binele cetăţii, iar Jeanette intreţine atmosfera casei, unde au invitaţi, organizează baluri de înaltă societate. La un moment dat, Jeanette se îmbolnăveşte, iar medicii nu mai pot face nimic pentru a-i salva viaţa.

„Într-o seară tristă de noiembrie, preotul intră în curtea palatului, pentru a-i aduce tainele sacramentului. Aşa se face că Jeanette părăseşte această lume pe când avea 53 de ani. Trupul i-a fost depus în cripta Bisericii Piariştilor din Timişoara, care se afla chiar vizavi de palatul în care locuia. Karl von Greth nu a mai putut face foarte multe pentru cetatea Timişoara, s-a retras şi s-a pus problema să-l schimbe din funcţie. În 1827, după patru ani de la moartea soţiei, se stinge şi el. Am găsit certificatele de deces în arhive care au confirmat că cei doi s-au sfârşit la Timişoara”, a completat Ianculescu.

Fosta biserică a piariştilor, locul unde a fost înmormântată Jeanette, a fost demolată în 1911
 

Reînhumată într-o groapă comună

Biserica Piaristă din actuala Piaţa Libertăţii a fost demolată în anul 1911. Din cripta ei au fost mutate 261 de schelete, iar printre ele s-a aflat şi mormântul Johannei von Grath, soţia cu Karl Grath, comandantul cetăţii. Osemintele au fost mutate în cimitirul principal al cetăţii (actualmente Cimitirul Eroilor de pe Calea Lipovei), într-o groapă comună. Autorităţile au ridicat un obelisc în amintirea personalităţilor înhumate acolo.

Iniţial, placa comemorativă a fost montată de Luciana Ianculescu în interiorul Cercului Militar. Dar pentru că nu era deloc vizibilă, fiind totuşi într-o clădire militarizate, scriitoarea a decis să scoată placa afară, astfel că aceasta a fost aşezată pe zid, la intrarea în Cercul Militar. Placa aminteşte că aici şi-a trăit ultimele zile prima iubire al lui Ludwig van Beethoven.

Cercul Militar din Piaţa Libertăţii, locul unde au locuit Johanna şi cu Karl von Grath
 

O poveste care nu are promovare

Povestea este puţin cunoscută, deşi ar putea fi promovată în contextul Timişoarei-Capitală Culturală Europeană 2023.

„Eu am scris o carte despre această poveste. Cartea nu s-a mai găsit şi am mai scos cinci ediţii. Chiar acum am vorbit pentru a scoate încă 200 de exemplare. Încerc să promovez această poveste cum pot. Vorbesc despre ea şi în cadrul unei şcoli de ghizi, unde sunt formator. Poate dacă eram în altă ţară povestea ar fi fost mai bine valorificată. Altfel, nu a existat un mare interes la noi. În altă parte s-a scris, eu am găsit 60 de surse biografice. Doresc să o promovez pentru Timişoara – Capitală Culturală Europeană”, a mai spus Ianculescu. 

Luciana Ianculescu a scris o carte despre poveste
 

2020 - Anul Beethoven  

Ludwig von Beethoven s-a născut în 16 decembrie 1770, la Bonn. Este fără îndoială cel mai cunoscut compozitor de muzică clasică. 2020 a fost „Anul Beethoven” în Germania şi în lume. 

„Anul Beethoven este un an de excepţie, în care foarte multe asociaţii din România au participat la promovarea personalităţii compozitorului. Beethoven a fost un vizionar, un umanist, un geniu. Faptul că a scris Oda bucuriei, în 1785, în a patra mişcare a Simfoniei a 9-a, a fost un semn de mare viziune, această odă va unii Europa. Ca dovadă, Oda bucuriei este imnul Uniunii Europene”, a încheiat Luciana Ianculescu.

Ludwig van Beethoven s-a născut în urmă cu 250 de ani 
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

EXCLUSIV Povestea bănăţeanului care a ajuns să conducă din umbră Regatul Iugoslaviei
 

Fabuloasa poveste a regelui bănăţean din Insula Timor