Inundaţiile de la Foeni, cel mai mare dezastru natural din Timiş

Inundaţiile de la Foeni, cel mai mare dezastru natural din Timiş

Nivelul distrugerilor a fost ridicat în 2005. FOTO: primariafoenitm.ro

În urmă cu opt ani s-au produs cele mai grave inundaţii din istoria modernă a Banatului. Digul de apărare al râului Timiş s-a rupt şi apele s-au revărsat peste localităţile cuprinse între albiile râurilor Timiş şi Bega. Localitatea Foeni, la 40 de kilometri de Timişoara, a fost cea mai afectată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un dig care proteja satul e apele râului Timiş s-a rupt, în aprilie 2005, apele fiind umflate de ploi şi de topirea zăpezilor. Au fost afectate mai multe localităţi din zonă, însă Foeiul a fost acoperit aproape în întregime de ape, toţi cei peste 1.000 de locuitori având statutul de sinistraţi. Dintre cele peste 400 de case din sat, 154 au fost distruse total de ape. Autorităţile au construit alte case pentru cei afectaţi 
 
Nici după inundaţii Foeniul nu a fost scutit de probleme. Aproximativ o treime dintre casele construite de autorităţi nu sunt nici acum în proprietatea ţăranilor, pentru că cei care locuiau în casele afectate de inundaţii nu aveau numele trecut pe extrasul de Carte Funciară. Situaţia a apărut pentru că, notează renasterea.ro, În ultima sută de ani, dar şi înainte de secolul XX, mulţi preferau, atunci când cumpărau o casă sau un pământ, să semneze, cu vânzătorul, doar un act "de mână", cu doi martori. Nu-şi puneau problema să opereze modificarea şi în registrele de Carte funciară, deoarece în micile comunităţi, unde toată lumea se ştia cu toată lumea, actul "de mână" era "mai valabil" decât un act oficial. În cazul în care imobilul ori pământul respectiv era vândut la o altă persoană, se întocmea un alt act "de mână".
 
În plus, în 2005 primăria a fost acuzată că făcea speculă cu ajutoarele destinate sinistraţilor. Oficiali din Prefectura Timiş au acuzat atunci, în mai multe rânduri, faptul că în localitate ar exista “un cerc de interese”, iar localnicii au cerut dizolvarea Consiliului Local. Scandalul a izbucnit la ultima vizită a ministrului delegat pentru lucrări publice din acea perioadă, Laszlo Borbely, care a găsit pe listele cu casele propuse spre reconstrucţie 74 de case care nu au fost afectate de nici un strop de apă. Primarul Ioan Lajos şi-a dat atunci demisia, invocând motive medicale.
 
După inundaţiile din 2005, Guvernul a construit 812 case în judeţul Timiş. Valorea lucrărilor a fost de aproximativ 24 de milioane de euro. Alte patru milioane de euro au fost folosite la repararea a 525 de imobile distruse de ape.
 
Bombardamente şi incendii
 
Au fost în ultimul secol şi dezastre mai puţin naturale care au rămas în memoria oraşului. Unul dintre simbolurile oraşului, clădirea Operei din centrul Timişoarei, a trecut în două rânduri prin dezastre. În 1880, Teatrul Comunal, cum se numea pe atunci, este cuprins de un incendiu şi arde aproape complet. Achiziţionată de primărie, clădirea a fost reconstruită. În 1920, clădirea este lovită din nou de tragedie. Un nou incendiu a mistuit clădirea. Palatul a fost din nou refăcut, şi de atunci are faţada atât de cunoscută acum.
 
În noaptea de 16 spre 17 iunie 1944 are loc primul bombardament efectuat de Aliaţi asupra oraşului, în Al Doilea Război Mondial. După 95 de ani ororile războiului se abat din nou, asupra oraşului. Au fost aruncate atunci doar bombe incendiare. Locuitorii, instruiţi din timp, s-au refugiat în adăposturi, suferind pierderi minime. În zilele următoare, bombardamentele se repetă cu intensitate sporită; se aruncă bombe incendiare şi explozive, fiind provocate pierderi materiale şi umane. În 20 iunie sunt distruse 24 de edificii; în 23 iunie - 37; în 24 iunie – 39 etc. Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai violent şi devastator. În valuri succesive, bombardierele aruncă sute de bombe asupra oraşului. Centrul municipiului, Gara de Nord, Mehala, Josefin sunt puternic lovite, provocând sute de morţi şi răniţi şi mari distrugeri. După 3 iulie, atacurile continuă, dar de mică intensitate. În noaptea de 30 spre 31 octombrie 1944, Timişoara este lovită de aviaţia germană, fiind distruse 188 de imobile particulare şi ucişi 10 de oameni. Sute de imobile au fost distruse şi peste 4.000 de locuitori au fost sinistraţi în urma bombardamentelor din vara şi toamna anului 1944, conform site-ului Primăriei.
 
Citeşte şi:
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: