FOTO Plantaţie de trandafiri pentru dulceaţă şi sirop, într-un decor de vis. Secretele unei afaceri cu miros deosebit

FOTO Plantaţie de trandafiri pentru dulceaţă şi sirop, într-un decor de vis. Secretele unei afaceri cu miros deosebit

Ciprian şi Vasilica Grecu printre răsadurile de trandafiri FOTO Ş.Both

O familie din comuna timişeană Curtea a pus pe picioare o afecere cu un parfum deosebit. Cultivă trandafiri. Dar nu orice trandafiri, unii din ale căror petale se pot obţine tot felul de bunătăţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

Cultivarea de trandafiri pentru petale este unul din visele celor care vor să se îmboigăţească. Cum? Prin obţinerea de uleiuri esenţiale de trandafir. Este o afacere foarte bună, uleiul de trandafir fiind printre cele mai preţioase uleiuri esenţiale. Procesul nu este însă deloc unul simplu. Pentru obţinerea unei singure picături de ulei de trandafir se distilează petalele de cel puţin 50 de trandafiri. 
 
Valorificarea petalelor de trandafiri se poate realiza însă şi prin numeroase alte moduri, de la dulceaţă, sirop, ceai, apă florală ori oţet. 
 
O asemenea afacere a fost pusă pe picioare de Vasilica şi Ciprian Grecu din comuna Curtea. Nu au reuşit până acum să planteze o cantitate atât de mare care să le permit obţinerea de ulei esenţial, în schimb lucrează pentru toate celelalte produse. 
 
“Ai nevoie de un hectar să scoţi un litru de ulei”
 
Ciprian a experimentat culesul căpşunilor în Germania, acolo unde i-a venit ideea că ar putea să pornească, acasă, o mică afacere. A rămas în spectrul dulcelui, doar că în loc de căpşuni a ales trandafirii. Având o gospodărie mare, nu a fost o problemă să cumpere şi să planteze butaşi pentru petale. 

 
“Prin 2014, ne-a venit ideea, după discuţii cu alte persoane, când am aflat că ar fi o afacere bună. În ideea de a extrage uleiul de trandafir. Asta a fost dorinţa noastră. Doar că pentru extragerea uleiului de trandafir este nevoie de mult mai mult decât am eu. Ai nevoie de un hectar să scoţi un litru de ulei. Eu, cu toată suprafaţa pe care o am, scot cam zece mililitri. În plus, ai nevoie de echipamente special, ustensile ca de laborator. Se obţine prin distilare. Încă nu suntem la acel nivel. Dar vreau să măresc suprafaţa”, a explicat Ciprian Grecu, care are acum în jur de 1.400 metri pătraţi de trandafiri.

 
Miros îmbietor printre răsaduri
 
Acum este momentul prielnic pentru a aduna petalele, iar, printre răsaduri, mirosul este unul îmbietor:
 
“Lucrăm un an întreg. Din primăvară, din luna aprilie, până prin septembrie, octombrie. Începem cu dezmuşuroitul, sapă, arătură, pregătirea terenului, fertilizare, iar când înfloresc începe culesul. Acum, în iunie, suntem în plină înflorire. Pentru dulceaţă de trandafir am cules prima dată, apoi pentru sirop, am uscat şi pentru ceai. Facem şi apă de trandafiri, mai nou avem şi oţet de trandafir”, a adăugat Vasilica Grecu.

 
Butaşii cumpăraţi din Bulgaria
 
Soiurile de trandafiri folosite de agricultorii de la Curtea sunt total diferite de cele pe care le regăsim în pieţele de flori. Cultivatorii folosesc în special Rosé de Rescht, un trandafir originar din Iran şi Trandafirul de Damasc.
 
“Noi am cumpărat butaşii din Bulgaria. E renumită această ţară pentru Valea Trandafirilor. Butaşii odată cumpăraţi rămân şi 12 ani. Dar poţi să-i şi întinereşti. Îi dai drastic iarna, iar primăvara ei reîntineresc. E o cultură pe termen lung. Pot să-mi fac singur butaşi, cu puieţi. Ei cresc foarte repede. Important de spus că facem totul bio. Nu folosim chimicale”, a adăugat Ciprian Grecu. 

 
Dulceaţa e perfectă pentru papanaşi
 
Dulceaţa de trandafiri este o veritabilă delicatesă. Iată şi cum se obţine. 

“Pentru dulceaţă, nu se foloseşte toată petala. Partea albă este amaruie, nu se foloseşte. Se frământă, se fierbe siropul în care se pun petalele şi stau trei-patru ore lângă ele. Să ştiţi că nu toţi oamenii sunt deschişi la dulceaţa de trandafiri, e foarte parfumată. E excelentă pentru papanaşi sau clătite. Pentru siropul de trandafir, petalele se opăresc, după care se scurg şi se pun la fiert. Apa de trandafiri se poate folosi în alimentaţie, la clăite, prăjituri, la însiroparea blaturilor, dar şi în cosmetică, pentru tonifierea pielii, pentru ten. Oţetul e bun la salate”, a mai adăugat Vasilica Grecu. 
 

Problema agricultorilor este, momentan, piaţa de desfacere. Produsele nu se găsesc în comerţ, dar pot fi cumpărate din diverse târguri. Sau, dacă aveţi drum şi ajungeţi chiar aproape de sursă, în cadrul proiectului Mic dejun la Margina. 
 












Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările