Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara, fără  finanţare în anul Capitalei Culturale Europene. „Am zis că e o glumă proastă”

Scriitorul Robert Şerban, directorul Festivalui Internaţional de Literatură – FILTM, a anunţat că cel mai important eveniment de acest gen din vestul ţării nu a mai primit finanţare din partea Centrului de Proiecte Timişoara, instituţie subordonată Primăriei Timişoara.

Festivalul Internaţional de Literatură nu a primit finanţare din partea Centrului de Proiecte Timişoara, instituţie subordonată Primăriei Timişoara, pentru ediţia a 12-a, cea din 2023, anul în care oraşul de pe Bega va deţine titlul de Capitală Culturală Europeană. Anunţul a fost făcut de scriitorul Robert Şerban, directorul festivalului FILTM. 

„Juriul ales de conducerea acestui centru a considerat că cele zece ediţii ale celui mai important festival de literatură din Vestul României n-au contat şi au decis că FILTM nu este... eligibil. Recunosc, n-am crezut că s-a putut întâmpla asta. Mi-am zis că e o glumă. Una proastă rău. Cum, când e vorba despre un eveniment cu adevărat important pentru cultura scrisă a Timişoarei, la care, de-a lungul celor zece ani, au participat mii de iubitori de literatură şi sute de scriitori de primă mână, de la autori tineri, până la cei consacraţi şi traduşi în zeci de limbi, distinşi cu importante premii naţionale şi internaţionale. Apoi, la anul, oraşul nostru va fi Capitală Culturală Europeană, are nevoie de evenimente serioase, care să conteze pentru cei care vor veni aici, pentru cei care sunt de aici”, a transmis Robert Şerban. 

Acesta a depus contestaţie la această decizie, însă argumenţia punctual nici n-a fost băgată în seamă. 

“Acest proiect care a întărit poziţia Timişoarei pe harta culturală a României a primit, până acum, finanţare din partea Primăriei Timişoara. De ce? Fiindcă e evident pentru cei care au participat la festival timp de un deceniu că e vorba de un eveniment real. Cum să-ţi imaginezi că tocmai în ajunul anului în care oraşul nostru ar trebui să-şi contureze şi mai pregnant profilul cultural şi să pună accent, în primul rând, pe evenimentele deja existente, care s-au dovedit cu impact la public, un festival de talia FILTM va fi ignorat de către instituţia din subordinea Primăriei Timişoara, creată ca să se ocupe, între altele, de programul viitorului an?”, se întreabă Robert Şerban. 

Printre scriitorii care au onorat Timişoara cu prezenţa lor la FILTM, în aceşti zece ani, se numără Slavenka Drakulic (opozantă înverşunată a lui Miloşevici şi a regimului acestuia), Iuri Andruchovîci (cel mai tradus autor ucrainean al momentului), Viktor Erofeev (opozant „veteran” al regimului Putin, unul dintre cei mai cunoscuţi autori din Rusia), Laszlo Krasznahorkai (autor maghiar, laureat al Man Booker Prise, pe lista candidaţilor la Premiul Nobel), Ludmila Uliţkaia (celebră scriitoare rusă, aflată pe lista candidaţilor la Premiul Nobel), Serhii Jadan (autor ucrainean, mobilizat pe frontul de război, recent propus pentru Premiul Nobel 2022), Juan Gabriel Vasquez (unul dintre cei mai bine cotaţi autori sud-americani), Adam Michnik (cunoscutul scriitor disident şi apărător al drepturilor omului din Polonia), Dorin Tudoran, opozant deschis al regimului Ceauşescu, Cătălin Dorian Florescu, unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi scriitori de limbă germană, câştigător a numeroase premii internaţionale de literatură, Mircea Cărtărescu, cel mai apreciat scriitor român contemporan, propunerea României pentru Premiul Nobel, Pascal Bruckner (unul dintre cei mai importanţi intelectuali şi scriitori ai Europei). 

“Centrul de proiecte Timişoara a alocat, anul acesta, la capitolul Cultură Scrisă, un buget mic, raportat la celelalte domenii culturale. Cu toate acestea, în urma afişării rezultatelor am constatat că la Cultură Scrisă au primit finanţare organizatii care au ca obiect de activitate alte domenii, dar au făcut proiecte cu vagi accente pe literatură (arhitectura, muzica etc.). Iar bugetele acestor noi proiecte sunt duble şi triple faţă de ceea ce a cerut FILTM (…). Vom continua să facem acest festival şi sigur vom găsi sprijin pentru el. Oamenii au nevoie să vadă, să asculte şi să citească scriitori importanţi. Cititul rămâne un exerciţiu intelectual fundamental şi formator şi suntem datori să-l promovăm continuu”, a mai scris Robert Şerban pe pagina sa de Facebook. 

Vă mai recomandăm să citiţi:

Scriitori internaţionali şi autohtoni, la Festivalul de Literatură de la Timişoara

Disident polonez legendar, despre România post '89: „Iliescu a salvat ţara pentru că n-a ales calea lui Miloşevici“ 

Marius Popescu, un şofer de autobuz în Elveţia devenit scriitor celebru: „Avem, în România, o societate bolnavă. Transmitem anormalităţi de secole”