Documentul-cheie folosit în afacerea cu case vândute ilegal „unor persoane influente din Timişoara“

Actualul primar al Timişoarei, fostul primar, un actual şi un fost viceprimar, dar şi un fost director din primărie sunt urmăriţi penal într-un dosar DNA. Procurorii verifică modul în care au fost vândute ilegal aproape 1.000 de locuinţe, a căror valoare e estimată la 40 de milioane de euro.

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, viceprimarul Dan Diaconu, fostul primar Gheorghe Ciuhandu şi fostul viceprimar Traian Stoia, dar şi fostul director al Direcţiei de Patrimoniu, Martin Staia, au fost citaţi vineri la sediul structurii centrale a DNA, unde li s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspecţi în dosarul care vizează vânzarea ilegală a 1.000 de locuinţe, printre beneficiarii unor locuinţe vândute la preţ de chilipir fiind persoane influente din Timişoara.

Suspect în dosar, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, susţine că este nevinovat, în mandatul său fiind vândute doar două apartamente, unul cu o cameră şi altul cu două camere, unor familii modeste. Nicolae Robu a mai spus că pentru vânzarea celor două apartamente a avut viză de legalitate din partea aparatului de specialitate al Primăriei, acţionând cu bună credinţă în tot ce a făcut. De altfel, comunicatul DNA prin care este anunţată începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu faţă de Robu, Ciuhandu, Diaconu, Staia şi Stoia arată contextul în care 967 de locuinţe din Timişoara au fost vândute ilegal, afacerea avându-şi izvorul în timpul primarului Gheorghe Ciuhandu.

Beneficiari – „persoane influente”

Procurorii au arătat că „tunurile” au început în luna ianuarie 1996, odată cu intrarea în vigoare Legea 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor locuinţe naţionalizate de statul comunist. „Această lege le dădea drept foştilor proprietari şi moştenitorilor lor să îşi redobândească imobilele confiscate în mod abuziv de regimul comunist sau să primească despăgubiri pentru acele imobile.

Totodată, legea a dat dreptul chiriaşilor să cumpere imobilele în care locuiau, dar numai acelor chiriaşi care dovedeau că, la data intrării în vigoare a Legii 112/1996, aveau contracte de închiriere a acelor imobile şi le ocupau la acea dată”, mai arată procurorii DNA, potrivit cărora, Primăria Timişoara a încheiat „sute de contracte de vânzare-cumpărare cu persoane influente în mediul social din municipiul Timişoara care nu au avut calitatea de chiriaşi la data intrării în vigoare a Legii 112/1995 şi care, prin urmare, nu aveau nici un drept să dobândească respectivele imobile”. Printre persoanele influente care au beneficiat de locuinţe vândute ilegal ar fi procurori, judecători, foşti şefi din Poliţie sau foşti ofiţeri SRI.

Legea, anulată de o mână de oameni

O anchetă „Adevărul”, publicată încă din toamna anului 2014, scotea la iveală faptul că vânzarea de locuinţe ieftine către persoane care nu aveau dreptul să cumpere, nefiind chiriaşe la momentul intrării în vigoare a legii, a fost posibilă printr-o notă a Comisiei de Aplicare a Legii 112, prin care se făcea, practic, derogare de la lege. Astfel, în şedinţa din 1 iulie 1998, comisia a hotărât, în ciuda legii, să se vândă locuinţe şi acelora care nu erau chiriaşi la momentul intrării în vigoare a legii. Decizia este motivată prin faptul că „există precedente”: „Întrucât există precedente, se pot vinde către chiriaşii cu contracte de închiriere încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 112/1995 (25.01.1996), doar acele apartamente pentru care nu există nici un litigiu (adică în imobile nerevendicate pe cale administrative sau prin instanţă)”.

Semnatari ai documentului, intrat în posesia „Adevărul”, sunt, printre alţii, Gheorghe Ciuhandu (fost primar), Nicuşor Miuţ (fost şef al Direcţiei de Patrimoniu), Vasile Tărciatu (fost consilier juridic),  Liviu Barbu (fost şef al ADP) sau Sorescu Mileta (fost consilier juridic). Printre cei care au beneficiat de această notă care contravine legii sunt fostul şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, Vasile Bâc, şi fostul procuror-şef al DNA Timişoara, Tamaş Schiffbeck.

În culisele adoptării documentului

Raportul Corpului de Control al Guvernului, prin care au fost sesizaţi procurorii DNA, scoate la iveală modul în care a fost adoptată nota prin care se face derograre de la lege. Astfel, în ciuda documentului care spune că respectiva Comisie s-a „întrunit” pentru a lua decizia, întrunirea în cauză nici nu ar fi avut loc în realitate. Mai mult decât atât, documentul reţine faptul că trei dintre semnatarii notei: Vasile Tărciatu, Liviu Barbu şi Monica Rudneanu, nu erau membri ai Comisiei şi nici nu este specificat că i-ar înlocui pe titularii de drept ai comisiei.

„Semnatarii notei au acţionat cu intenţie în adoptarea acestei decizii, fapt ce rezultă din împrejurarea că în preambulul acesteia au fost consemnate tocmai normele legale pe care au hotărât să le încalce”, se arată în raportul Corpului de Control al Guvernului. „Eu nu făceam parte din comisie. Asta ştiu în mod sigur. Nu contest că e semnătura mea acolo, dar oricum, nu în calitate de membru al comisiei. Nu ştiu în ce calitate eram eu acolo. Se întâmpla acum aproape 20 de ani. Dacă mă cheamă băieţii....Văd ei acolo despre ce e vorba. Eu nu ştiu despre ce e vorba, sincer”, a declarat Vasile Tărciatu, care figurează pe document din postura de consilier juridic, care ar fi trebuit să sesizeze ilegalitatea.

„E posibil să fi fost la o sedinţă din asta. Erau foarte multe persoane care solicitau, iar cazul cel mai tipic îl reprezentau magistraţi aduşi de la Reşiţa, de la Arad, din altă parte care locuiau în apartamente de genul ăsta şi doreau să cumpere. Erau mari solicitări şi mari presiuni. Oamenii îşi doreau să cumpere. Încercau presiuni peste consiliu, peste primar. Nu a fost în regulă. Am semnat-o pentru că au fost excepţii. Nu au fost multe cazuri şi cu ocazia asta s-a rezolvat problema persoanelor de care Timişoara avea nevoie”, a declarat şi Liviu Barbu, semnatar al notei ilegale.