Răscoala de la 1907 în presa occidentală. 50 de elevi ai Şcolii de Cavalerie au „şarjat” înspre ţărani
0
Rǎscoala ţǎranilor de la 1907, care cuprinde întreaga ţarǎ, îşi aprinde flǎcǎrile şi la Rǎzvad, în apropiere de Târgovişte. Rǎsculaţii din aceastǎ comunǎ nu iau în seamǎ intervenţiile pacificatoare ale autorităţilor şi se îndreaptǎ spre Târgovişte.
Răscoala ţărănească din 1907 a început în data de 21 februarie 1907 în Flămânzi, judeţul Botoşani, şi s-a răspândit, în perioada următoare, în toată ţara. Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu morţi şi răniţi.
„Răscoala de la 1907, din judeţul Botoşani, aşa cum o arată documentele vremii, a fost una antievreiască. Nu aveau nimic cu Guvernul sau cu boierii pământeni. Au fost moşii ale boierilor români apărate de răsculaţi. Revolta a fost îndreptată împotriva arendaşilor evrei“, a precizat, pentru „Adevărul”, istoricul Ştefan Cervatiuc.
În Dâmboviţa, prefectul George Cair şi revizorul şcolar C.P. Condurǎţeanu de la acea vreme, încearcă în zadar să îi oprească pe ţărani, care se îndreaptǎ spre Târgovişte.
„50 de elevi ai Şcolii de Cavalerie, pentru cǎ rǎsculaţii nu dau ascultare la somaţii, şarjeazǎ, sprijiniţi de o companie de recruţi din judeţul Muscel, iar rǎsculaţii sunt risipiţi. Sunt ucişi 11 rǎzvǎdeni, iar alţi cinci sunt rǎniţi. Nuclee de revoltǎ sunt depistate în mahalaua Sârbilor şi în cǎtunul Bǎjeşti, fiind ars conacul arendaşului”, se arată în lucrarea Enciclopedia Târgoviştei.
Răsculaţi arestaţi. FOTO: wikimedia commons
O companie din Regimentul III Dâmboviţa Nr. 22 împrăştie un grup de revoltaţi din comuna Ulmi şi mahalaua Sârbilor care, la rândul lor, se îndreptau spre Târgovişte.
Marile ziare din strǎinǎtate „L’Humanité”, „The Times” şi „America” relateazǎ despre revoltele din zonǎ, ultimele douǎ anunţând probabilitatea luǎrii cu asalt a Arsenalului Armatei de cǎtre ţǎrani pentru a se înarma.
La revoltǎ iau parte şi eroi din Rǎzboiul de Independenţă şi inclusiv muncitori din schelele petroliere.
În arestul de la Şcoala de Cavalerie şi în penitenciarul oraşului sunt reţinuţi peste o sutǎ de rǎsculaţi, printre aceştia aflându-se şi scriitorul I.C. Vissarion.
Rscoala în presa occidentală
Izbucnit pe fondul unor ample tulburări interne, Marea Revoltă Ţărănească Română din 1907 a beneficiat de atenţie sporită din partea cancelariilor şi presei europene, din cauza distrugerilor provocate şi a brutalităţii cu care a fost înăbuşită de autorităţile române, arată Ştefan-Cătălin Trofin, în lucrarea sa „The Great Romanian Peasant Revolt of 1907 Reflected in the British Press”.
Diplomaţia britanică şi presa britanică şi-au exprimat interesul pentru acest eveniment, mai ales campaniei ample orchestrate de organizaţiile evreieşti din Londra, care au identificat revolta ca o mişcare antisemită largă. Dar analiza detaliată a situaţiei, declaraţiile guvernului şi Extraordinare şi Rapoartele ministrului plenipotenţiar al Marii Britanii la Bucureşti au relevat că fondul revoltei nu a fost unul antisemit (chiar dacă au fost multe proprietăţi evreieşti distruse).
Potrivit cifrelor date de diplomaţii austrieci, între 3.000 şi 5.000 de ţărani au fost ucişi, în timp ce Ambasada Franţei menţionează un bilanţ al morţilor cuprins între 10.000 şi 20.000. Istoricii vorbesc despre un număr de victime cuprins între 3.000 şi 18.000.
Se încarcă comentariile...
