Legenda comorii haiducului Radu Anghel ascunse într-o peşteră din Dâmboviţa

Legenda comorii haiducului Radu Anghel ascunse într-o peşteră din Dâmboviţa

Radu lui Anghel s-a născut în s-a născut în anul 1827 în satul Greci-comuna Boteşti, judeţul Dâmboviţa, care, în 1968 a fost transferă judeţului Argeş

Legenda lui Radu lui Anghel, unul dintre cei mai faimoşi haiduci, dăinuie încă în comuna Bărbuleţu, acolo unde se presupune că este ascunsă o comoară într-o peşteră din satul Cetăţea. Se spune că Radu lua de la bogaţi şi dădea la săraci, însă, istoricii cred altceva.

Se spune că Dealul Cetăţea, de la Bărbuleţu, ascunde grota unde fugea haiducul din calea poterei. De pe Valea Bărbuleţului, urmând traseul marcat cu triunghi roşu, poţi ajunge până pe Vârful Bucşa, din Masivul Leaota.
 
Legenda spune că în vârful acestui deal, într-o zonă greu accesibilă, Radu lui Anghel se ascundea ori de câte ori era căutat de poteră şi că de multe ori şi-ar fi îngropat acolo comorile. Bătrânii satului cred cu tărie că ascunzătoarea ar fi fost dotată cu pat, sobă din piatră şi măsuţă, fiindcă Radu lui Anghel poposea uneori luni de zile aici, până ce potera îi pierdea urma. Intrarea în ascunzătoare, însă, s-a astupat odată cu trecerea timpului.
 

 
Istoricii cred că legenda haiducului care îi ajuta pe săraci a fost născocită de lăutari la comanda lui Radu Anghel, care avea o cârciumă şi le dăduse bani mulţi pentru a-i construi o imagine bună.
 
Se spune că Radu a moştenit defectele tatălui său: hoţia şi lenea. A intrat într-o bandă de hoţi cu care dădea tot felul de spageri. Nici Mănăstirea Cheia nu a scăpat de furia sa. 
 
„Travestit în călugăr, îl omoară pe Popa Marin, care îl recunoaşte, apoi fuge, dă alte spargeri, iar după ce îl bate şi-l jefuieşte pe insuşi judecătorul Vespescu din Topoloveni, o poteră îl prinde şi îl impuşcă“, spune profesorul Dinu, autor al cărţii „Boţeşti, pagini din istoria unei aşezări de moşneni“.
 
Tot legenda spune că vestitul haiduc ar fi fost omorât de poteră cu „argint tăiat în patru“.
 
Radu lu' Anghel - Fragment de baladă.
 
Toţi voinicii, toţi jandarmii 
Întreabă de Radu mamii:
-Unde-i Radu tău fecior,
Căpitanul codrilor,
Voinicul voinicilor
Şi drăguţul fetelor,
Groaza veneticilor?
Dar măicuţa nu le spune,
Nu dă pe Radu pe nume
Radu e la crâşma Stânii        
Unde beau drumeţii banii 
Şi boierii gologanii.
Radu bea din vin cel rece 
Şi cu lăutari petrece.
-Ia, Radule, vin de bea,
Că te prinde potera,
Vin oşteni călare mulţi 
Şi-ai s-o păţi, de nu m-asculţi!
Radu, crunt la uitătură, 
Zice: — Mamă, taci din gură,
Pentru ce nu mă-nfrânai 
Când în braţe mă ţineai,
Când eram copil de-o şchioapă
Şi cu un picior în groapă?
Bine vorba n-a sfârşit
Şi potera a venit, 
La Radu s-a repezit 
Şi din gură i-a grăit:
-Dă-te, Radule, legat
Că eşti mare vinovat!
Radu mamii a oftat
 Şi din cap a clătinat:
- Fie Radu cât de beat,
Cu optzeci din voi mă bat,
Dar acuma la trezie,
Nu mi-e frică nici de-o mie!
Radu puşca dezlega
Şi de poteră scăpa,
Mama Radului râdea,
Râdea şi se bucura
Că feciorul ei scăpa...
 
 
 
De sute de ani, comuna Bogaţi adăposteşte unul dintre cei mai bătrâni copaci din ţară, cunoscut în popor sub denumirea de Copacul lui Anghel sau Tufanul Omului.  De numele acestuia sunt legate poveşti cu haiduci, jafuri şi comori îngropate şi uitate la rădăcina stejarilor seculari care îşi mai fac simţită prezenţa astăzi printr-un foc care nu arde. Copacul lui Anghel sau Tufanul omului este cunoscut din bătrâni, la Bogaţi, că i-a aparţinut haiducului Radu lui Anghel din Greci.
 
"Foicica – a vrejilor,/ Sus pe dealul Grecilor,/ deasupra Căndeştilor,/ La cel fag cu frunza deasă/ Şi cu umbruliţa groasă/ Stau voinicii ca-ntr-o casă./ La tulpina fagului/ Carabina Radului/ Iar mai sus, pe rămurele/ Sunt vreo şapte revolvere/ Ce trage Radu cu ele"
 
" Măre Radu ce-mi făcea?/ Măna la gură ducea/ Şi-ncepea a fluiera/ Şi voinicii s-aduna/ Mare, Radu ce făcea?/ Lăngă fag s-apropia/ Şi de acolo ce lua?"
 
Radu lui Anghel s-a născut în s-a născut în anul 1827 în satul Greci-comuna Boteşti, judeţul Dâmboviţa, care, în 1968 a fost transferă judeţului Argeş.
 
Comuna se află în extremitatea estică a judeţului, la limita cu judeţul Dâmboviţa, pe cursul superior al Cârcinovului. Este străbătută de DJ 702, care o leagă spre sud de Dobreşti, Beleţi-Negreşti, Priboieni şi Topoloveni (unde se termină în DN 7) şi spre nord-est în judeţul Dâmboviţa de Cândeşti.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: