ISTORIE Grădina ZOO de la Târgovişte, prima din România, înfiinţată de Petru Cercel

Puţini ştiu că Grădina Zoologică de la Târgovişte, unul dintre punctele de atracţie ale fostei Cetăţi de Scaun, a fost primul loc din ţară unde au fost adăpostite “sălbăticiuni”. Cel care a avut această idee a fost chiar domnitorul Petru Cercel.

Totul se întâmpla pe când domnitorul Petru Cercel muta, în 1583, capitala ţării, de la Bucureşti la Târgovişte, la Curtea Domnească, în care trona semeţ, Turnul Chindiei.

Cronicile spun că valahul a adus specialişti italieni pentru a crea, lângă Turnul Chindiei, o zonă frumoasă de promonedă. Petru Cercel tânjea după celebrele “grădini italiene”, dar a dat comandă şi de “cuşti nespus de mari şi frumoase, în care să se adăpostească sălbăticiuni" , scrie Franco Sivori în “Călători străini despre Ţările Române”. De aici şi până la amenajarea primei Grădin Zaoologice din România, realizată în epoca medievală.

Grădina Zoologică a beneficiat mereu de sprijinul administraţiei locale, care an de an a dat bani pentru realizarea lucrărilor de întreţinere. Se întinde pe o suprafaţa de 4 hectare şi deţine în jur de 80 de specii de păsări şi animale, unele unicat în România : hipopotamul pitic (Hexaprotodon liberiensis), o specie de maimuţe - Mangabi negru cu moţ (Cercocebus atterimus ) sau vulturul pleşuv - (Aegypius monachus).

Grădina Zoologică de la Târgovişte a rămas, încă din secolul XVI, una dintre cele mai mari şi mai frumoase din ţară.

Zoo Târgovişte mai deţine, în colecţia sa, specii de păsări şi animale, de pe toate continentele: Europa, Asia , Australia, America de Nord, America de Sud şi Africa. 

Un bilet la zoo costă 7 lei pentru adulţi şi 4 lei pentru copii, elevi, studenţi, pensionari şi grupuri organizate. Iarna, Grădina Zoologică pune la dispoziţie, pentru 5 lei, o sanie trasă de cai pentru o plimbare de poveste.

Petru Cercel

Petru Cercel a fost domnul Ţării Româneşti în perioada 29 august 1583 – 16 aprilie 1585. Petru Cercel a fost fiul natural al domnului muntean Pătraşcu cel Bun. Porecla sa, Cercel, venea de la cercelul pe care îl purta în ureche, după moda curţii domnitoare franceze, unde a stat un timp.

După unele surse, copil fiind, prin anul 1581, s-a ascuns pe lângă Doamna Chiajna, ce se găsea la Alep, în Siria. În intenţia de a dobândi tronul tatălui său, al cărui moştenitor de drept (legitimo herede) se considera, a călătorit la Viena, în 1575, cu scopul de a apela la ajutorul împăratului Maximilian al II-lea. În 1579, Petru Cercel a ajuns la Paris, unde a găsit sprijin pentru a convinge puterea de la Istanbul de oportunitatea instalării lui pe tronul Ţării Româneşti. În 1581, viitorul voievod pleca din Paris spre Torino, trecând apoi prin Ferrara şi Veneţia, ajungând în final la Istanbul, unde a petrecut doi ani. În urma intervenţiilor insistente, la 29 august 1583 a fost uns ca domn al Ţării Româneşti.

În 1584 a mutat capitala Ţării Româneşti de la Curtea de Argeş la Târgovişte. Petru Cercel a reconstruit şi amplificat Curtea Domnească din Târgovişte şi a ctitorit monumentala Biserică Domnească.

A rămas în istorie cu reputaţia de homosexual, deşi nu este un fapt dovedit istoric.

Sursa: Wikipedia